Cum s-a petrecut cea mai mare fraudă din istoria Germaniei?
Fraza aceasta nu îmi aparține. Este titlul unui articol lung (long read, în engleză) publicat pe 6 martie în New Yorker.
Câteva cuvinte introductive. New Yorker este una dintre cele mai influente publicații din America, dar și din lume. Guvernele lumii nu doresc să se scrie lucruri negative despre ele în această publicație.
Iar când New Yorker preia o cauză umanitară internațională, problema se rezolvă ca urmare a publicității pe care publicația o face. Cu toate că este o publicație de stânga, New Yorker are resurse financiare imense și își permite să investigheze unele din cele mai interesante evenimente din lume.
În cazul de față a investigat „cea mai mare fraudă din istoria Germaniei”.
În martie vizitam românii din Germania. Îmi comunicau că și în Germania „se fură”; că „în Germania corupția e mai mare decât în România”; ori că „în Germania e multă corupție, dar presa nu scrie despre asta”.
Iar eu discut subiectul și pentru a da de înțeles românilor că de multe ori cei care ne învinuiesc de „corupție” sunt mai corupți decât noi. Că ei văd paiul din ochii noștri, dar nu bârna din ochii lor. Adică propria ipocrizie.
Și occidentalii sunt corupți și ar fi de dorit ca presa din România să aloce spațiu și acestui subiect, nu doar să ne arate în fiecare zi cât de „corupți” sunt românii.
Revin la subiectul de astăzi, însă. Într-un sens e greu de făcut un rezumat al unui articol de 40 de pagini privind cea mai mare fraudă din istoria Germaniei. Din care motiv vă îndemn să citiți voi articolul în timpul liber.
Istoria celei mai mari fraude din istoria Germaniei se extinde pe 20 de ani și implică persoane din Germania, Austria, Rusia, Filipine, Coreea de Sud, Africa, Brazilia etc. Doar în ani recenți, când frauda germană a început să se extindă dincolo de Ocean, a fost depistată de autoritățile federale americane.
FBI a făcut ce știe să facă cel mai bine: sa urmărească fiecare mișcare a celor implicați, să strângă probe, iar apoi să-i aresteze pe cei suspectați de fraudă.
Istoria fraudei germane se dezvoltă în jurul dorinței oamenilor de afaceri germani de a crea în Germania un sistem de plăți similar cu PayPal și care să fie, de fapt, în compețite cu PayPal. Cu toate că uneori autoritățile germane erau suspicioase privind acțiunile oamenilor de afaceri, au închis ochii, dorind ca Germania să aibă și ea un sistem de plăți global, cu sediul in Frankfurt, care să rivalizeze cu imperiul financiar britanic și american.
Acest sistem de plăți s-a numit Wirecard.
Notă: Voi posta a doua parte a comentariului meu curând.
Alătură-te Alianței Renașterea Națională! Vă rugăm să alocați câteva secunde pentru a completa formularul de contact.
Avem multe lucruri de făcut. Poți contribui în multe feluri și în domenii de activitate diverse, în funcție de experiență și posibilități: zilnic sau săptămânal, minute sau ore, progresăm puțin câte puțin, dar sigur.
