.st0{fill:#FFFFFF;}

File din Istoria Basarabiei – Lupta pentru libertatea religioasă în Imperiul Țarist 

Articole | 28/06/2021

Zilele acestea am terminat de citit una dintre cele mai fascinante cărți care mi-a fost dat să o citesc în limba română în ultimii ani.

Istoricul și pastorul român din Republica Moldova, dl Vasile Filat, tocmai a publicat Istoria Mișcărilor Evanghelice din Basarabia în Perioada Țaristă (1812 - 1918).

Am ales să fac o scurtă recenzie acestei cărți încă din luna iunie, având în vedere că luna iunie este Luna Identității Creștine în România. Basarabia, cu toate că politic vorbind nu face parte din România, face parte din sufletul și memoria noastră colectivă.

Basarabia este România. Din vremuri străvechi locuitorii Basarabiei au fost creștini, la fel ca cei din Ardeal, Țara Românească, Moldova și celelalte ținuturi istorice în care au locuit românii.

Cartea dlui Filat nu este o carte cu caracter confesional ori teologic. Este o carte care descrie, așa cum spune și titlul, o istorie anume, un aspect al vieții religioase în Basarabia în anii duri și fără de milă în care au trăit românii de dincolo de Prut după lăsarea cortinei de lemn care a separat românii din Imperiul Otoman și Imperiul Austriac de românii care au locuit, vremelnic, în Imperiul Țarist.

Cartea are 279 de pagini și este foarte bogată în informații. Sunt convins că ele vor fi de un interes deosebit pentru toți cei care au citit ori vor citi cartea.

Cei interesați de istoria și starea românilor din Basarabia în anii țarismului vor afla informații deosebit de interesante și inedite.

Tratatul de la București din 1812 a rupt Moldova în două. La vremea aceea, de la Hotin la gurile Nistrului, Basarabia măsura peste 45.000 de kilometri pătrați și avea 482.000 de oameni.

Analfabetismul între români era extrem de ridicat, de peste 95% la bărbați și de peste 97% la femei. Chiar majoritatea preoților nu știau să scrie ori să citească.

Cei pasionați de geografie, așa cum sunt și eu, vor afla informații inedite despre toponimia Basarabiei și evoluția numelor satelor și orașelor din Basarabia.

Satul Cișmele din Bugeac, de exemplu, a devenit, după plecarea românilor de acolo, un sat rusesc care astăzi se numește Strumock.

Cartea redă și detalii și descrieri fascinante făcute despre Basarabia și locuitorii ei de către străinii, în marea lor majoritate misionari, care au trecut prin Basarabia în vremea țaristă, în primul rând germani și britanici.

Cei interesați de istoria bisericii în Basarabia după 1812 vor afla modul în care preoți patrioți au păstrat creștinismul în limba română, au construit, în ciuda dificultăților, biserici, și au reușit să aducă în Basarabia Biblia în limba Română. Au dus Biblia de la Blaj din 1774.

O perspectivă interesantă o constituie și analiza făcută de autor războaielor din zona limitrofă Basarabiei și modul în care ele au facilitat ori împiedicat accesul și activitățile misionarilor germani și britanici în Basarabia.


Războiul Crimeii a facilitat accesul misionarilor britanici în zonă și răspândirea Bibliei în limbile localnicilor, dar, din nefericire, nu a românilor. Războiul din 1877 și Tratatul de la Berlin au facilitat accesul în Basarabia a misionarilor germani.

În deceniile următoare s-a produs un flux mare de misionari germani din Dobrogea (Tulcea în primul rând) care au călătorit în sudul Basarabiei unde erau coloniile germane.

La vremea aceea sudul Basarabiei, cunoscut ca Bugeac, făcea parte din România.

Aspectele demografice ale cărții sunt și ele fascinante. Din cei aproape jumătate de milion de locuitori ai Basarabiei în 1812, o treime au fugit peste Prut în Moldova de teama de a nu fi făcuți iobagi de către ruși.

Rușii au adus în satele românești coloniști germani cărora le-au acordat libertate religioasă.

Germanii au devenit, în timp, adepți ai grupurilor evanghelice ale acelor ani (molocani, stundiști și baptiști), dar nu au făcut misionarism între ruși, ucraineni ori români.

Inevitabil, însă, un număr foarte mic de români, în special cei care munceau în coloniile germane, au adoptat credința germanilor evanghelici.

Unul dintre ei, Ieremia Ciobanu, a devenit și el misionar, dar după câțiva ani de muncă misionară a fost exilat de ruși în Caucaz, unde a murit.

Evoluția libertății religioase este un alt aspect fascinant al cărții.

Cei pasionați de subiect vor afla modul în care diferiți țari ruși, motivați de diverse simpatii și interese geopolitice, au îngăduit ori îngrădit libertatea religioasă și munca misionarilor în Rusia țaristă și Basarabia.

Nu în ultimul rând, cartea descrie trecerea unor grupuri de evrei din Chișinău la creștinism sub influența misionarilor britanici și germani.

De fapt, Chișinău a fost unul dintre primele orașe din lume în care evreii au trecut la creștinism formând astfel mișcarea mesianică.

În timp, mișcarea mesianică s-a extins geografic și numeric și dăinuie până în zilele noastre.

Recomand cartea cu mult entuziasm.

ANUNȚ: Am programat un live pe Facebook Sâmbătă, 3 iulie, cu dl Vasile Filat, pentru a discuta cartea. Vă invit cu mult drag să ne urmăriți.


Imagine preluata de pe : moldovacrestina.md

Implică-te în renașterea României

Avem multe lucruri de făcut. Poți contribui în multe feluri și în domenii de activitate diverse, în funcție de experiență și posibilități: zilnic sau săptămânal, minute sau ore, progresăm puțin câte puțin, dar sigur.

Autor
Peter Costea
Președinte ARN
Peter scrie articole în mod voluntar pentru ARN. Dacă și tu poți scrie articole sau vrei să contribui cu altceva, alătură-te echipei de voluntari!

Abonează-te acum la newsletter pentru a fi la curent cu ultimele noutăți.

Urmărește-ne pe rețelele sociale și distribuie conținutul acestui articol. 

Lidia a publicat în mod voluntar acest articol. Implică-te și tu în renașterea României!


Articole din aceeași categorie
Rămâi la curent cu noutățile și proiectele pe care le avem în desfășurare, progresul și modul în care poți contribui în mod concret.