Legea care penalizează libertatea cuvântului a fost adoptată 

Pe 30 iunie Parlamentul României a adoptat, prin vot unanim în Camera Deputaților, modificarea articolului 369 din Codul Penal pentru a institui pedepse cu amendă ori închisoare de la 6 luni la 3 ani pentru persoanele care "incită publicul, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane …"

Pe 30 iunie România a trecut un prag extrem de periculos înspre eliminarea libertății cuvântului. Libertatea cuvântului nu este un aspect trivial.

Dimpotrivă, este un aspect fundamental al societății, fără de care existența unei societăți libere e imposibilă. În vocabularul internațional aceste legi sunt cunoscute ca "hate speech laws" sau "hate speech crimes".

În Europa, legile împotriva incitării la ură ori discriminării au fost justificate de către anumite tribunale pentru a pedepsi persoanele care neagă genocidul armean ori evreiesc ori critică "minoritățile sexuale".

Originile acestor legi sunt neo-marxiste. Ele se trag din gândirea neo-marxistă a anilor 60, în special a filosofilor germani și francezi.

În opinia lor, lupta de clasă justifică limitarea libertății "burgheziei" de a-și folosi libertățile "capitaliste" pentru a se opune marșului înainte al istoriei spre anihilarea societății capitaliste.

În SUA s-a încercat adoptarea de legi de acest gen, dar au fost declarate neconstituționale.

Simplu vorbind, statului nu i se permite să limiteze libertatea cuvântului.

Îi este interzisă autoritatea de a determina ce constituie incitare la violență, incitare la ură, ori incitare la discriminare.

Curtea Supremă a declarat de foarte multe ori că libertatea cuvântului este cvasi-absolută, limitată doar de legile care protejează reputația persoanei.

Chiar săptămâna trecută a reafirmat libertatea liceenilor de a-și exprima punctele de vedere în public, chiar dacă ele sunt în conflict cu pozițiile oficiale ale conducerii liceului ori conțin vulgaritate.

Vulgaritatea este și ea protejată de lege. Din acest motiv, aceste decizii fac practic imposibilă lupta împotriva pornografiei.

România a ales greșit. Îmi este greu să pricep cum de sute de deputați gândesc identic și toți ridică mâna la unison să ne suprime libertatea cuvântului.

Informațiile pe care eu le dețin dau de înțeles că modificarea articolului 369 s-a făcut la cererea USR. USR ține PNL din scurt, într-o relație de șantaj, iar inițiativele USR devin, din nefericire și din acest motiv, prioritare. Fără USR, PNL nu mai rămâne la guvernare.

Legea aceasta nu poate fi constituțională. Trebuie invalidată. Este extrem de ambiguă și în total conflict cu drepturile constituționale. Este de neimaginat ca o lege organică să contravină unui drept constituțional, și mai ales atât de drastic încât să aplice chiar și pedeapsa cu închisoarea.

Pericolele sunt mari. Un scurt exemplu este suficient pentru a le pricepe.

În epistolele lor, Apostolii ne spun că anumite categorii de persoane care săvârșesc anumite păcate, printre ele și sodomia și pedofilia, nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu.

Preoții și pastorii care de acum înainte vor propovădui din acele texte, afirmând valabilitatea lor pentru creștinismul zilelor noastre, vor fi pasibili de închisoare.

Dragi cetățeni: exact acest scenariu periculos s-a legiferat în Romania pe 30 iunie. În unanimitate. De către toate partidele politice și de către toți "reprezentanții" comunității creștine din România. Este o lege adoptată fără a fi gândită înainte.

În spatele acestei legi, însă, există forțe obscure care caută să suprime, printre altele, mărturia creștinilor, "prin orice mijloace".

Imaginați-vă un cetățean ținând o pancartă în spațiul public: "pedofilia este o urâciune".

Cetățeanul este, teoretic cel puțin, pasibil să fie amendat, în cel mai bun caz, ori să fie trimis la închisoare până la 3 ani în cel mai rău caz.