În zilele grele ale pandemiei suntem ademeniți cu o nouă utopie: utopia lumii post-Covid 19. O lume mai bună, ni se spune, ca cea de dinainte.
Una cu mai puțină suferință, mai puțină sărăcie, mai multă siguranță, mai multă prosperitate, mai multă sănătate, mai puține îngrijorări, mai mult ghidată după știință.
- O lume cu o democrație diferită, modificată, mai bună.
- O lume în care problemele se vor rezolva mai rapid și eficace ca până acum.
- O lume mai integrată la nivel global.
- O lume cu mai puțină suveranitate națională, dar un sistem global care va avea grijă de individ.
- O lume în care ni se promite că individul nu își va pierde individualitatea.
- O lume în care știința și tehnologia vor avea mai multă influență ca acum.
- O lume mai echitabilă, mai egalitară.
- O lume în care economia va funcționa mai bine, iar crizele financiare și economice vor fi mai previzibile și mai ușor de contracarat.
- O lume în care vom munci mai puțin, dar vom avea mai multe.
- O lume în care vom pune tehnologia și știința să muncească mai mult ca acum pentru noi și în locul nostru.
- O lume în care restricțiile tradiționale, de genul familie, căsătorie, relații parentale și filiale vor deveni irelevante.
- O lume în care clima se va domoli și ghețarii nu se vor mai topi. Un paradis.
Acestea sunt ideile și promisiunile principale care ni se fac în cartea pe care am lecturat-o în ultimele luni, Covid-19: The Great Reset / Covid-19: Marea Resetare, scrisă de Klaus Schwab si Thierry Malleret, și publicată în iunie 2020.
Recomand cartea celor interesați de speculațiile care bântuie la ora actuală privind lumea post-Covid 19.
În următoarele zile și săptămâni voi discuta subiectul Marii Resetări. Este un subiect serios pe care oricare om inteligent trebuie să-l cunoască, dar și să-l stăpânească.
Marea Resetare nu este o temă a cercurilor conspiraționiste. Este un subiect real, discutat pe față de economiști, politologi și experți în tot felul de domenii.
De fapt, deja se discută în cercurile celor care promovează noțiunea Marii Resetări, că lumea se va împărți de acum înainte, după 2.000 de ani de creștinism, în BC (Before Covid 19, nu Before Christ) și AC (After Covid, nu Ano Domini).
Marea Resetare va fi un dezastru. Dacă liderii marilor puteri vor îmbrățișa ideea, vor fi consecințe enorme pentru întreaga lume, inclusiv pentru România.
Consecințe privind economia națională, securitatea națională, suveranitatea națională, geopoliticul, realinierea globală a marilor puteri.
Încercări de resetare au mai existat în trecut. În numele asigurării păcii mondiale, a prosperității și securității naționale. Toate au eșuat.
Prima încercare de resetare a fost distrusă de Napoleon, a doua de imperialismul german, și a treia de nazismul german.
Zilele în care trăim, ne spun arhitecții sistemului global, este sistemul Post-Războiul Mondial II, adică sistemul ONU.
Eu aș adăuga că Germania a distrus și ultima încercare de resetare a Europei pe principii creștine când, în 2015, a deschis Europa pentru un milion de migranți.
Scriind aceste rânduri mi-a venit în minte un eseu scris de Sigmud Freud prin anii 30 ai secolului trecut în care analiza sistemul comunist a lui Stalin.
Cu toate că Freud nu a vizitat Uniunea Sovietică, a făcut o analiză corectă, în opinia mea, ca supraviețuitor al sistemului comunist, privind comunismul.
Comunismul este o utopie care, zicea Freud, nu se va realiza niciodată din cauza naturii și imperfecțiunilor ființei umane.
O explicație simplă pe care o putem aplica și încercărilor curente de resetare a societății globale. O propusă resetare globală, fără precedent și periculoasă.
Avem multe lucruri de făcut. Poți contribui în multe feluri și în domenii de activitate diverse, în funcție de experiență și posibilități: zilnic sau săptămânal, minute sau ore, progresăm puțin câte puțin, dar sigur.
