.st0{fill:#FFFFFF;}

Sondaj INSCOP Research 

Articole | 18/10/2021

În perioada 15-27 septembrie 2021 s-a derulat ancheta sociologică numită „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a.

Sondajul a încercat să răspundă la trei întrebări. Una dintre întrebări a fost dacă românii ar vota un partid naționalist. Un procentaj de 68,7% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 59,5% în iunie și 66,4% în martie, la acest link pot fi consultate proiectele:  https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/).

Conform analizei socio-demografice, cei care ar fi înclinați să voteze  într-o proporție mai mare decât media pentru un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională ar fi  în special femeile, persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și rezidenții din rural. Cei care se declară în opoziție cu un astfel de vot sunt cu precădere persoanele cu educație superioară.

Un alt subiect al sondajului este legat de cauza pierderii valorilor tradiționale.
63,6% dintre cei intervievați consideră că valorile tradiționale românești se pierd din cauza modernizării și a dezinteresului generațiilor mai tinere. 30,8 % sunt de părere că străinii sunt de vină pentru faptul că se pierd valorile tradiționale românești.


Conform analizei socio-demografice persoanele cu educație superioară și cei care declară că reușesc să cumpere si unele bunuri mai scumpe sunt de părere într-o proporție mai ridicată decât alte categorii că valorile tradiționale românești se pierd din cauza modernizării și a dezinteresului generațiilor mai tinere.

Varianta ”valorile tradiționale românești se pierd din cauză că sunt atacate de străini” este aleasă în special de persoanele cu educație primară. 

O a treia întrebare pune în balanță  valorile moderne față de valorile tradiționale. Conform rezultatelor sondajului  peste 60% dintre români preferă valorile tradiționale în locul drepturilor și libertăților moderne.

 Asociația Grupul de Gândire Strategică, STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) este cel care a comandat sondajul, în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Cercetarea este împărțită în cinci capitole:

Capitolul 1: Direcția țării. Tăierile ilegale ale pădurilor. Atitudinea față de imigranți și refugiați
Capitolul 2: Vest vs. Est. Încredere în țări și lideri internaționali
Capitolul 3: European -Național
Capitolul 4: Valori tradiționale vs. modernitate. Intenția de vot pentru un partid naționalist
Capitolul 5: Percepția populației cu privire la dezinformări, știri false.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului cercetat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%. Sondajul a fost realizat prin metoda chestionarului.

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP) și Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group, vorbesc amândoi de apariția unui curent ultra-naționalist în rândul tinerilor. ”Pe acest fond, declară politologul Remus Ștefureac,  nu mai reprezintă o surpriză creșterea intenției ipotetice de vot pentru un partid naționalist care promovează valorile religioase și susține familia tradițională. În acest sens, nu trebuie uitat faptul că aceste opțiuni își găsesc de mult timp o reprezentare și în marile partide politice românești unde există curente puternice care promovează narative asocietate curentului tradiționalist-religios.”

Opinie personală

În ce mă privește, nu  este prea clar din sondaj la ce se referă drepturile și libertățile moderne din întrebările adresate repondenților, dar pot presupune că ar fi vorba despre schimbările legate de noile ideologii și introducerea lor forțată în mentalul conservator românesc.

Acestea se regăsesc în noile proiecte de educație sexuală în școli și mai ales la tot ceea ce ține de pregătirea, mai ales a copiilor, în legătură cu fenomenul de transgender, sau chiar referitor la homosexualitatea ca mod de viață normal.

Dincolo de informarea care vine prin intermediul unui sondaj, alăturarea valorilor tradiționale și familia  de un nivel de educație scăzut, mediul rural și femeile, mă face să mă întreb care erau de fapt întrebările și felul în care au fost acestea formulate.

Revenind la tema sondajului, votul pentru un partid naționalist, putem vorbi aici chiar despre o neîncredere a populației față de curentele actuale politice, și nu e de mirare că în astfel de vremuri tulburi pot apărea chiar partidele extremiste.

Atunci când partidele tradiționale au eșuat, când liderii lor se dovedesc a fi corupți, sunt dezinteresați și nu mai au nimic de spus, alegătorii se pot diviza vizibil.

Însă, trebuie să recunoaștem că până la un punct, politicienii reflectă și ei societatea în care trăiesc care e într-o continuă schimbare, ca un organism viu, am putea spune. Apoi, să nu uităm de presa care creează imaginea politicienilor. 

Pe fondul problemelor actuale a scăzut dramatic încrederea oamenilor în guvernele lor.

Dezinformarea din timpul pandemiei, anchetele juridice despre corupția liderilor  sau chiar absența anchetelor, lipsa răspunsurilor clare la întrebările oamenilor, toate acestea au contribuit la pierderea încrederii. Încetul cu încetul, guvernele , nu doar la noi în țară, au fost considerate părțile cele mai lipsite de etică și cele mai puțin competente.

Disponibilizările locurilor de muncă cu normă întreagă, majoritatea aparținând femeilor și tinerilor au afectat economia.

În sănătate, situația s-a agravat prin anularea unor tratamente pentru bolnavii non Covid-19, a medicinei preventive, a asistării medicale primare și a multor  facilități de tratament intern.

Înainte de pandemie, reforma educației era pe ordinea de zi a guvernelor, în timpul pandemiei închiderile temporale ale instituțiilor școlare au agravat problema.

Majoritatea profesorilor au lucrat neobosit pentru a asigura elevilor informații, dar resursele au fost limitate. Conform UNICEF, începând cu anul 2020, peste 24 milioane de copii[1] din întreaga lume au ajuns la punctul de a abandona școala și mai mult de 370 milioane de copii care se bazau pe hrana primită la școală au avut de suferit datorită malnutriției.

Într-un moment în care credința în democrație se află în punctul cel mai de jos din ultimele decenii, deteriorarea condițiilor economice va avea implicații mari în ce privește stabilitatea politică și socială.

Există deja un decalaj incredibil între lideri și cetățeni. Unii lideri politici trimit semnale prin mesaje ambigue, iar cetățenii primesc mesaje conflictuale. Acest lucru întărește lipsa lor de încredere în autoritățile publice și „experți”.

Această lipsă de încredere în guverne poate face ca răspunsul la criză să fie mult mai dificil la nivel național.

Ca  răspuns al populației, criza a stimulat noi forme de mobilizare în activismul politic. Criza a alimentat protestele, multe dintre acestea desfășurându-se online.

Criza, însă, poate oferi oportunități mișcărilor politice de a-și consolida electoratele, pledând în numele comunităților locale sau a unor idei sau valori chiar tradiționale și profamilie.

https://truestoryproject.ro/sondaj-de-opinie-majoritatea-romanilor-prefera-valorile-traditionale-in-locul-drepturilor-si-libertatilor-moderne/

https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/

https://infogram.com/final-unesco-education-covid-19-data-1hke60d1x7m525r?live

Ioana Blaga,

Oradea, Octombrie, 2021.

Autor
Ioana Blaga
ARN BIHOR

Abonează-te acum la newsletter pentru a fi la curent cu ultimele noutăți.

Urmărește-ne pe rețelele sociale și distribuie conținutul acestui articol. 

Beniamin Petrean a publicat în mod voluntar acest articol. Implică-te și tu în renașterea României!


Articole din aceeași categorie
Rămâi la curent cu noutățile și proiectele pe care le avem în desfășurare, progresul și modul în care poți contribui în mod concret.