Generației tinere și celor care trăiesc într-un turn de fildeș le este dor de comunism. Sondaje peste sondaje adeveresc că un procent în creștere de tineri simpatizează cu vederile comuniste și că democrația îi plictisește.
Ignoră istoria comunistă, ca și când ororile comunismului ar fi fake news. Socotesc, însă, că este obligația generației mele să atenționeze și să informeze generația tânără privind comunismul, Egiptul din care ne-a scos Dumnezeu și unde nu este bine să ne mai întoarcem.
Discut subiectul deoarece la începutul lunii a murit în închisoare, la 86 de ani, cel mai vicios terorist și criminal comunist din istoria Americii Latine: Abimail Guzman. Un admirator și apărător al lui Stalin, Guzman a fost profesor de științe politice la Universitatea din Ayacucho, Peru, o universitate pe care am avut prilejul să o vizitez cu mulți ani în urmă.
Din sălile de clasă unde preda marxism-leninismul, Guzman a lansat mișcarea maoistă, teroristă și criminală numită "Calea Luminoasă / Shining Path / Sendero Luminoso".
Chiar și astăzi generația peruană mai în vârstă își amintește cu oroare de zilele întunecoase când teroriștii senderistas ucideau oamenii cu zecile de mii, aruncau în aer tunele, drumuri și poduri, cinematografe ticsite cu oameni și restaurante pline cu oameni în Miraflores, cartierul celor privilegiați din Lima.
Foloseau uneori minori inocenți care pur și simplu intrau în locuri publice cu mulți oameni, unde lăsau un pachet într-un colț care apoi exploda ucigând zeci de ființe umane.
Ayacucho este un oraș fermecător, dar plin de săraci, în special incași. Este și locul unde s-a purtat ultima bătălie între coloniștii sud americani și spanioli în urma căreia Peru și America Latina și-au dobândit independența.
Guzman și Sendero Luminoso și-au început acțiunile teroriste în 1980.
În septembrie 1992 Guzman a fost capturat, dar terorismul comunist a fost continuat de alți lideri ai mișcării maoiste criminale.
Ultimul căpitan a fost arestat pe la mijlocul anilor 90. Între 1980 și arestarea ultimului căpitan au fost ucise 69.000 de persoane.
Fujimoro, președintele Peru, l-a capturat pe Guzman și pe ceilalți lideri teroriști, punând astfel capăt terorismului senderist.
Guzman a fost judecat și condamnat la închisoare pe viață, pedeapsa capitală la acea vreme deja fiind abolită.
A fost ținut în detenție în imensa închisoare de lângă aeroportul internațional din Lima în solitary confinment / carceră / izolare și fără lumină.
În timp, a dat autoritățile în judecată pentru încălcarea drepturilor omului, primind, în final, dreptul la lumină.
Din nefericire, visul și viziunea lui Guzman încă sunt în viață. Peru tocmai a ales un președinte nou pe care politologii îl plasează la extrema stângă a spectrului politic, în aceeași sferă cu Maduro din Venezuela.
Între tinerii din America Latină, Guzman se bucură de aceeași simpatie și romantism politic ca și celălalt terorist comunist, argentinianul Che Guevarra, ucis de jandarmi în Bolivia în anii 60.
Românii ar trebui să fie recunoscători pentru că au scăpat de comunism. Dar au și obligația să atenționeze Occidentul și pe cei care sunt dispuși să asculte, asupra ororilor comunismului.
În România comuniștii au ucis 800.000 de ființe umane. E posibil ca majoritatea dintre noi să avem în familiile noastre victime ale infernului comunist.
Avem multe lucruri de făcut. Poți contribui în multe feluri și în domenii de activitate diverse, în funcție de experiență și posibilități: zilnic sau săptămânal, minute sau ore, progresăm puțin câte puțin, dar sigur.
