Statutul ARN

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

ART. 1 ELEMENTE DE IDENTIFICARE

1. Denumirea partidului este „Alianța Renașterea Națională” (în continuare doar
2. „Partidul” sau „Alianța Renașterea Națională”, după caz), iar denumirea prescurtată este „ARN”.
3. Semnul permanent al Partidului este cel reprezentat grafic în Anexa nr.1.a a prezentului Statut, iar Anexa nr.1.b conține descrierea semnului permanent.
4. Semnul electoral al Partidului este identic cu semnul permanent.
5. Sediul central al Partidului este în Timișoara, Piața Plevnei, nr. 4, cod 300195, județul Timiș.

ART. 2 DEFINIŢII, PRINCIPII, VALORI ŞI OBIECTIVE 

1. Partidul este un partid care promovează şi susţine statul de drept, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic, reprezintă valori supreme în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi al idealurilor Revoluţiei din Decembrie 1989.
2. Partidul militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei și a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a României, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale. Promovează valorile şi interesele naţionale, contribuie la formarea opiniei publice, la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii. Acţionează pentru respectarea Constituţiei României şi a legilor ţării, a formei republicane de guvernământ, promovează principiul separării puterilor în stat, principiul supremației legii, statul de drept, pluralismul politic, principiile democratice de guvernământ şi militează pentru asigurarea unor raporturi corecte între individ, societatea civilă şi stat.

A. PRINCIPII – Partidul este fondat pe principiul egalității în drepturi și obligații, pluralismul politic și implicarea în viața publică, socială, economică și politică a societății pentru atingerea oricăror obiective legale desemnate de conducerea ori membrii Partidului.

B. VALORI – Partidul promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic şi integritatea statului unitar român. Partidul va acţiona având la bază următoarele valori:

• Promovarea demnității umane;
• Apărarea vieții în toate formele sale, de la concepție și până la moartea naturală;
• Promovarea libertăților fundamentale;
• Promovarea intereselor familiei și căsătoriei naturale;
• Promovarea unei economii libere din care să beneficieze toți cetățenii țării;
• Promovarea unui sistem judiciar independent și bazat pe dreptate.

OBIECTIVE – Obiectivele Partidului sunt exclusiv de natură politică. Partidul militează pentru respectarea integrității şi suveranităţii naţionale, a independenţei şi unităţii statului român, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale. Partidul participă cu candidaţi în alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale, la constituirea autorităţilor publice locale și centrale. Susţine şi promovează participarea cetăţenilor la vot, fiind convins de importanța acestui demers necesar consolidării democrației şi a statului de drept.

ART. 3 REPREZENTAREA PARTIDULUI

1.  În relaţiile cu autorităţile publice şi cu terţii, Partidul este reprezentat legal de către Preşedintele Partidului sau de persoana împuternicită pentru aceasta, iar la nivelul structurilor organizatorice de către preşedinţii de organizaţii sau de persoanele delegate în acest scop, în limita mandatului şi a competenţelor prevăzute de statutul Partidului şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia.

ART. 4 LEGĂTURA PARTIDULUI CU ALTE PARTIDE POLITICE

• Partidul promovează colaborarea cu alte partide sau formațiuni politice democratice din ţară şi străinătate pentru realizarea obiectivelor sale.
• Partidul dezvoltă relaţii speciale cu celelalte partide creştin-democrate, populare şi conservatoare, conlucrând şi acţionând împreună cu acestea pentru promovarea principiilor, valorilor şi obiectivelor comune.

ART. 5 LEGĂTURA PARTIDULUI CU ALTE INSTITUŢII ŞI ORGANIZAŢII

• Partidul sprijină societatea civilă în ansamblul ei, biserica şi alte organe şi organisme de reprezentare a acesteia, în vederea realizării obiectivelor de interes general, de natură socială, morală şi spirituală a societăţii româneşti.
• Partidul colaborează, la nivel central şi local, cu sindicatele, patronatele şi alte entităţi reprezentative ale societăţii civile, în vederea realizării armoniei şi solidarităţii sociale şi a unei economii capitaliste dezvoltate corect şi eficient.

CAPITOLUL II

MEMBRII PARTIDULUI

SECȚIUNEA 1 - Dispoziţii generale 

ART. 6 CONDIŢIILE PENTRU DOBÂNDIREA CALITĂŢII DE MEMBRU 

1. Poate deveni membru al Partidului orice cetăţean român cu drept de vot, care îndeplineşte următoarele condiţii: 

   • a) a împlinit vârsta de 18 ani;
   • b) aderă la valorile, principiile şi doctrina Partidului, dorind să militeze activ pentru realizarea obiectivelor acestuia;
   • c) se angajează să respecte statutul, programul politic, conducerea şi disciplina partidului;
   • d) nu a fost colaborator al securităţii statului comunist înainte de anul 1989; 
   • e) este o persoană morală care sprijină și promovează în mod activ valorile morale. 

2. Nu poate fi membru al Partidului o persoană care:  

   • a) face parte dintr-un alt partid politic;
   • b) a suferit o condamnare penală, cu excepţia cazului în care a fost reabilitată;
   • c) face parte din categoriile de persoane cărora le este interzisă prin lege asocierea în partide politice;
   • d) a fost colaborator al securității sau al organelor de represiune, aceasta putând fi dovedită prin orice mijloace de probă;
   • e) îi este interzisă, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea drepturilor politice şi cetăţeneşti;
   • f) persoane care au făcut parte din alte partide, formațiuni politice, organizații neguvernamentale, mișcări sociale ori politice în care au promovat ori deținut poziții ideologice incompatibile cu valorile morale.

SECȚIUNEA 2 - Categorii de membri şi activitatea acestora

ART. 7 MEMBRI

1. Membrii Partidului sunt cetăţenii români care, potrivit Constituţiei, au drept de vot, au împlinit vârsta minimă de 18 ani, au completat o cerere de adeziune la Partid, care sunt de acord cu structura de conducere, cu scopul, principiile şi valorile de organizare şi funcţionare ale Partidului cuprinse în prezentul Statut şi în Regulamentul de organizare şi funcţionare al acestui partid, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 din prezentul Statut. Sunt persoane care, la înscrierea în Partid, au declarat în scris, pe propria răspundere, sub sancțiunea retragerii calității de 6 membru, că nu au calitatea de membru într-un alt partid politic şi nu au fost colaboratori ai securităţii sau ai organelor de represiune ale statului comunist înainte de anul 1989.

ART. 8 MEMBRI DE ONOARE

1. Membrii de onoare ai Partidului sunt membrii care, prin activitatea lor în cadrul Partidului, s-au remarcat în mod deosebit, dar nu mai pot depune o activitate politică susţinută și pot fi distinşi cu demnitatea de membru de onoare.
2.  Calitatea de membru de onoare se acordă de către Consiliul Naţional, la propunerea Președintelui sau a 50+1 din rândul membrilor Biroului Executiv Național sau a 15% din membrii Consiliului Național sau a 10% din totalul membrilor activi ai Partidului.

ART. 9 ACTIVITATEA MEMBRILOR PARTIDULUI

1. Un membru al Partidului poate face parte dintr-o singură organizaţie teritorială.
2. Un membru nu poate activa decât într-o singură organizaţie specială.
3. Activitatea fiecărui membru al Partidului va fi evaluată periodic, conform grilei naţionale de evaluare.

SECȚIUNEA 3 - Procedura de dobândire a calităţii de membru

ART. 10 CEREREA DE ÎNSCRIERE ÎN PARTID

1. Orice persoană care solicită dobândirea calităţii de membru al Partidului trebuie să formuleze o cerere scrisă în acest sens, denumită adeziune, adresată unei organizaţii locale a partidului.
2. Organizaţia la care se depune cererea de adeziune poate fi:  
   • a) organizaţia locală în raza căreia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa;
   • b) organizaţia locală în raza căreia solicitantul îşi desfăşoară activitatea profesională sau studiile;
   • c) la sediul Partidului ori conform altor instrucțiuni de rigoare din partea conducerii Partidului.

ART. 11 EVALUAREA CERERILOR

1. Cererea de înscriere este supusă evaluării Biroului Executiv al organizaţiei locale la care s-a depus, care trebuie să se pronunţe asupra ei într-un termen de cel mult 15 zile de la data înregistrării acesteia.
2. Toate deciziile de aprobare a primirii unor noi membri vor fi făcute publice prin afişarea lor la sediul organizaţiei locale respective și pe platforma online a partidului în cazul în care aceasta există.
3. Data de la care cererea este aprobată reprezintă data înscrierii în Partid, cu excepţia situaţiei în care decizia de aprobare este contestată. În acest caz, data înscrierii în Partid este data la care contestaţia a fost respinsă.
4. În cazul respingerii cererii, decizia de respingere va fi comunicată solicitantului, împreună cu motivarea ei, într-un termen de 5 zile de la emiterea acesteia.

ART. 12 CONTESTAREA DECIZIILOR DE APROBARE SAU DE RESPINGERE

1. În termen de 15 zile de la data emiterii deciziei de aprobare a cererii, orice membru al Partidului poate formula o contestaţie împotriva acestei decizii. Contestaţia se soluţionează de către Biroul Executiv Judeţean (BEJ), după audierea părţilor sau studierea motivelor contestaţiei, într-un termen de 30 de zile de la data înregistrării.
2. Împotriva deciziei de respingere a cererii, solicitantul poate formula o contestaţie, în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei. Contestaţia se soluţionează de către Biroul Executiv Judeţean, după ascultarea contestatarului, într-un termen de 30 de zile de la înregistrarea contestaţiei. Deciziile de aprobare sau de respingere trebuie afișate pe platforma electronică a partidului în aceeași zi cu afișarea la sediul organizației.
3. Cererea de transfer într-o altă organizaţie teritorială trebuie însoţită de avizul organizaţiei de provenienţă şi de o succintă descriere a activităţii de partid a solicitantului.
4. În cazul acestor cereri se aplică în mod corespunzător art. 10-12 din prezentul Statut.

SECȚIUNEA 4 - Drepturile şi obligaţiile membrilor Partidului

ART. 13 DREPTURILE MEMBRILOR PARTIDULUI

1. Membrii Partidului beneficiază de următoarele drepturi: 
   • a) să aibă iniţiative cu caracter politic sau de îmbunătăţire a activităţii structurii organizatorice din care fac parte, pe care le pot prezenta şi supune dezbaterii organelor de conducere ale Partidului;
   • b) să-şi exprime opiniile în mod liber, atât în interiorul, cât şi în afara Partidului, dar numai în măsura în care acestea nu contravin principiilor politice şi morale ale Partidului, precum şi deciziilor forurilor de conducere ale Partidului;
   • c) să participe la adoptarea hotărârilor structurilor de partid din care fac parte;
   • d) să aibă acces la toate informaţiile relevante cu privire la activitatea Partidului, precum şi la toate deciziile şi hotărârile organelor de conducere ale acestuia;
   • e) să aleagă, să candideze şi să fie aleşi în funcţiile de conducere ale Partidului de la diferite niveluri, în condiţiile prevăzute de regulamentele Partidului;
   • f) să candideze din partea Partidului pentru funcţiile publice elective, în condiţiile prevăzute de regulamentele Partidului; 
   • g) să fie desemnaţi din partea Partidului pentru alte funcţii publice decât cele elective, în condiţiile prevăzute de regulamentele Partidului;
   • h) să propună candidaţi pentru funcţii publice elective şi funcţii în Partid.

ART. 14  OBLIGAŢIILE MEMBRILOR PARTIDULUI

1. Membrii Partidului au următoarele obligaţii:
   • a) să demonstreze cinste şi moralitate în întreaga lor activitate, desfăşurată în cadrul Partidului sau în afara lui, potrivit cu principiile şi valorile pe care Partidul le promovează;
   • b) să cunoască principiile, valorile, doctrina şi programul politic al Partidului şi să le promoveze în activitatea pe care o desfăşoară;
   • c) să cunoască şi să respecte Statutul Partidului, codul de conduită şi regulamentele interne;
   • d) să respecte şi să pună în practică toate deciziile şi hotărârile adoptate de forurile de conducere ale Partidului;
   • e) să participe la întrunirile şi activităţile organizaţiei de Partid sau ale organului de conducere din care fac parte;
   • f) să contribuie la promovarea unei imagini pozitive a Partidului;
   • g) să exercite cu competenţă, onestitate şi integritate funcţiile publice în care au fost aleşi sau numiţi;
   • h) să susţină şi să pună în practică poziţiile, programele şi principiile partidului în orice funcţie obţinută prin sprijinul politic al partidului;
   • i) să nu ia atitudini publice împotriva poziţiilor oficiale ale partidului ori a altor membri ai acestuia;
   • j) să păstreze confidenţialitatea documentelor şi informaţiilor cu caracter intern;
   • k) să plătească la timp o cotizaţie trimestrială.
2. Membrii Partidului care nu sunt la zi cu plata cotizaţiei de membru nu au drept de vot în cadrul structurilor Partidului şi nici dreptul de a fi propuşi sau desemnaţi de partid pentru a ocupa funcţii publice. Se consideră plata la zi a cotizaţiei achitarea acesteia până la nivelul trimestrului anterior votului inclusiv. Recâştigarea integrală a drepturilor de membru se produce automat după achitarea integrală a cotizației.

SECȚIUNEA 5 - Răspunderea disciplinară

ART. 15 SANCŢIUNILE DISCIPLINARE

1. Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art.14 din prezentul Statut constituie abatere disciplinară şi atrage după sine răspunderea disciplinară a membrilor Partidului.
2. Constituie abatere disciplinară orice încălcare a prevederilor cuprinse în prezentul Statut sau în celelalte documente ale Partidului, precum şi orice alte fapte prin care se aduc prejudicii activităţii, imaginii, prestigiului sau unităţii Partidului.
3. În funcţie de gravitatea faptei, membrilor sau aderenţilor Partidului care au săvârşit abateri disciplinare li se pot aplica următoarele sancţiuni: 
   • a) mustrare;
   • b) avertisment scris;
   • c) suspendarea sau demiterea din funcţiile de conducere;
   • d) suspendarea pe o anumită perioadă a unor drepturi prevăzute în prezentul statut;
   • e) suspendarea calităţii de membru pentru o perioadă cuprinsă între 6 luni şi 2 ani;
   • f) retragerea sprijinului politic;
   • g) repararea prejudiciului material și moral cauzat cu intenție sau neglijență gravă în atribuțiile încredințate;
   • h) excluderea din partid.

ART. 16 APLICAREA SANCŢIUNILOR DISCIPLINARE

1. Sancţiunile vor fi aplicate de către Biroul Executiv al organizaţiei locale din care membrul face parte. Dacă cel care a săvârşit o abatere disciplinară face parte din Biroul Executiv Local sau Judeţean, aplicarea sancţiunilor menţionate la acest aliniat vor fi aplicate de către Biroul Executiv Judeţean.
2. Sancţiunile prevăzute la art. 15, alin. 3, lit. a), b), c) și e) vor fi aplicate de către organul partidului care l-a ales (BEN și CN) sau organul care i-a acordat sprijinul politic
3. Sancţiunea excluderii din Partid se poate aplica numai în cazul unor abateri disciplinare grave şi se aplică de către Biroul Executiv Judeţean sau de către Biroul Executiv Național.
4. Procedura de sancţionare se declanşează din oficiu sau la cererea organelor ierarhic superioare organizației locale din care face parte membrul de partid sancţionabil.
5. Membrii împotriva cărora s-a declanşat procedura de sancţionare vor fi anunţaţi cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii organismului care dezbate cauza lor. Înainte de a se lua o decizie, ei trebuie audiaţi, având dreptul să folosească în apărarea lor orice mijloc de probă necesar elucidării condiţiilor şi împrejurărilor în care s-au săvârşit faptele sancţionabile.
6. Decizia sau hotărârea de sancţionare se ia cu votul majorităţii membrilor care compun respectivul organ al partidului şi se comunică în scris celui sancţionat, întrun termen de 10 zile de la adoptarea ei.
7. Un membru care ocupă o funcţie de conducere în cadrul Partidului, la orice nivel, şi care a fost sancţionat cu una dintre sancţiunile prevăzute la art. 15 alin. (3) lit. c) – h), este suspendat de drept din respectiva funcţie până la rămânerea definitivă a deciziei sau hotărârii de sancţionare.

ART. 17 CONTESTAREA SANCŢIUNILOR DISCIPLINARE

1. Membrul împotriva căruia s-a pronunţat o sancţiune disciplinară poate contesta decizia sau hotărârea de sancţionare în termen de 15 zile de la comunicare, adresându-se în acest sens:  
   • a) Comisiei judeţene de Onoare, Disciplină şi Arbitraj, în cazul în care sancţiunea a fost aplicată de organele locale ale Partidului;
   • b) Comisiei Naţionale de Onoare, Disciplină şi Arbitraj în cazul în care sancţiunea a fost aplicată de organele judeţene sau naţionale ale Partidului, precum şi atunci când cel sancţionat deţine o funcţie la nivelul central al Partidului.
2. Deciziile pronunţate de aceste comisii sunt definitive. Sancţiunile disciplinare intră în vigoare de la data rămânerii lor definitive.
3. Membrii Comisiei Judeţene de Disciplină şi Arbitraj precum şi membrii Comisiei Naţionale de Disciplină şi Arbitraj pot fi sancţionaţi de către comisia din care fac parte sau de către Adunarea Generală. Deliberarea comisiei sau a forului care aplică sancțiunea se face fără participarea la vot a celui în cauză.
4. Celelalte aspecte ale procedurii de soluţionare a contestaţiilor vor fi reglementate prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiilor de Disciplină şi Arbitraj.

SECȚIUNEA 6 - Pierderea calităţii de membru

ART. 18 PIERDEREA DE DREPT A CALITĂŢII DE MEMBRU

1. Calitatea de membru al Partidului încetează de drept în caz de deces, precum şi în situaţia în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a fi membru al unui partid politic sau cele prevăzute de art. 6 alin. (2) din prezentul Statut pentru a fi membru al Partidului.
2. Biroul executiv al organizaţiei locale din care membrul a făcut parte va emite o decizie prin care, luând act de intervenţia unei astfel de împrejurări, va dispune modificările corespunzătoare în evidenţele Partidului. În acest sens, Biroul Executiv poate fi sesizat de orice persoană sau se poate sesiza din oficiu.

ART.  19 PIERDEREA CALITĂŢII DE MEMBRU

1. Calitatea de membru al Partidului poate înceta şi prin demisie sau excludere.
2. Demisia este actul unilateral prin care o persoană îşi manifestă voinţa de a renunţa la calitatea de membru al Partidului. Demisia îşi produce efectul din momentul în care a fost comunicată în scris organizaţiei locale din care respectivul membru face parte.
3. Excluderea din Partid reprezintă încetarea calităţii de membru al Partidului ca urmare a unei decizii disciplinare pronunţate de forurile competente ale Partidului. Excluderea se hotărăşte conform prevederilor art.15-17 din prezentul Statut.
4. Persoana care a fost exclusă poate face cerere de reînscriere în Partid numai după trecerea unei perioade de cel puţin 2 ani de la excluderea sa.

CAPITOLUL III

ORGANIZAŢIILE PARTIDULUI

ART. 20 ORGANIZAŢIILE PARTIDULUI

1. Partidul este organizat şi funcţionează după criteriul administrativ-teritorial, fiind constituit din următoarele organizaţii teritoriale:  
   • a) locale – la nivelul localităţilor urbane, rurale, precum şi la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti;
   • b) judeţene – la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti; 
2. În cadrul Partidului funcţionează organizaţii speciale: profesionale, ale femeilor, ale tinerilor și seniorilor.
3. Membrii Partidului din alte ţări pot adera la Comitetul Românilor de Pretutindeni.
4. Organizaţiile Partidului nu au personalitate juridică, reprezentarea lor fiind asigurată conform art. 3 din prezentul Statut.
5. Până la înfiinţarea organizaţiilor se pot constitui grupuri de iniţiativă care vor funcţiona conform cu Regulamentul partidului. Acestea se pot constitui dacă au cel puţin 3 membri, unul dintre aceştia fiind şi preşedintele grupului de iniţiativă.

ART. 21 ORGANIZAŢIILE LOCALE

1. Organizaţia locală grupează totalitatea membrilor partidului care au domiciliul sau reşedinţa, ori îşi desfăşoară activitatea profesională sau de studiu, în localitatea respectivă sau în unul din sectoarele municipiului Bucureşti.
2. Organizaţia locală se constituie cu un număr de cel puţin 7 membri.

ART. 22 ORGANIZAŢIILE JUDEŢENE

1. În fiecare judeţ poate funcţiona o organizaţie judeţeană, care grupează totalitatea organizaţiilor locale din judeţ, precum şi filialele organizaţiilor speciale constituite la nivelul judeţului respectiv.
2. Sediul organizaţiei judeţene este în localitatea reşedinţă de judeţ

ART. 23 ORGANIZAŢIILE SPECIALE

1. Obiectivul organizaţiei speciale este de reprezentare şi participare activă a diferitelor categorii socio-profesionale la viaţa politică, economică şi socială a ţării, respectiv promovarea lor în cadrul partidului.
2. Organizația de tineret: cuprinde tineri care doresc să activeze în Partid.
3. Organizaţia de femei: cuprinde membrii Partidului de sex feminin, care optează pentru activitatea în această organizaţie.
4. Organizaţia de seniori: are în componenţă persoanele vârstnice.
5. Organizaţii profesionale: cuprind membrii Partidului cu profesii sau ocupaţii comune, ori apropiate, care optează pentru a desfăşura o activitate politică legată de profesia sau ocupaţia lor.

ART. 24 COMITETUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (CRP)

1. Comitetul Românilor de Pretutindeni grupează toţi membrii Partidului cu domiciliul sau locul de muncă în afara ţării, asociaţi în filiale ale Partidului din ţara respectivă.
2. Activitatea CRP este condusă de către un coordonator, care este membru supleant al Biroului Executiv Naţional.

ART. 25 AUTONOMIA ŞI SUBORDONAREA

1. Organizaţiile şi filialele partidului se bucură de autonomie, în conformitate cu prevederile prezentului statut şi cu hotărârile forurilor superioare ale Partidului.
2. În temeiul acestei autonomii, organizaţiile şi filialele Partidului au dreptul:  
   • a) să aleagă propriile foruri de conducere;
   • b) să aleagă delegaţi la conferinţe şi congrese;
   • c) să desemneze candidaţi pentru funcţii publice;
   • d) să organizeze propriile activităţi. 
3. Organizaţiile teritoriale se subordonează forurilor de conducere organizate la nivel superior, iar organizaţiile speciale şi filialele acestora se subordonează forurilor de conducere ale organizaţiilor teritoriale din care fac parte. Forurile de conducere ale organizaţiilor speciale coordonează activitatea specifică a filialelor organizaţiilor respective.
4. Organizaţiile speciale au propriile regulamente de funcţionare, adoptate de forurile lor superioare de conducere, cu respectarea prevederilor prezentului statut și supuse aprobării Biroului Executiv Naţional al Partidului.
5. Organizaţiile judeţene ale partidului se pot grupa în regiuni. Fiecare regiune este condusă de către un coordonator, membru al Biroului Executiv Naţional, propus de către conducerile organizațiilor județene care fac parte din respectiva regiune și aprobat prin votul membrilor Consiliului Național al Partidului.

CAPITOLUL IV

FORURILE DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI

ART. 26 FORURILE DE CONDUCERE

1. Forurile de conducere ale Partidului, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local / teritorial, sunt următoarele:  
   • a) Adunarea Generală a Partidului (AG);
   • b) Consiliul Național al Partidului (CN);
   • c) Biroul Executiv al Partidului (BE);
   • d) Preşedintele Partidului. 
2. În plus, la nivel naţional funcţionează şi Consiliul Naţional al Partidului.

SECȚIUNEA 1 - Forurile de conducere naţională

ART. 27 ADUNAREA GENERALĂ A PARTIDULUI (AG)

1. Componență: Adunarea generală este forul suprem de conducere al Partidului şi se compune în principiu din totalitatea membrilor Partidului sau conform normei de reprezentare stabilite prin hotărârea Consiliului Naţional al Partidului:  
   • a) delegaţi aleşi de către organizaţiile judeţene, pe baza normei de reprezentare stabilită de către Biroul Executiv Naţional înaintea fiecărei Adunări Generale ale Partidului;
   • b) delegaţi de drept; de acest statut beneficiază membrii BEN şi CN ale Partidului. 
2. Şedințele Adunării Generale: Ședințele Adunării Generale a Partidului, în sesiunile sale ordinare, se desfășoară o dată la patru ani, conform legii partidelor politice. Data, locul de desfăşurare, proiectul ordinii de zi şi norma de reprezentare se stabilesc şi se anunţă de către Biroul Executiv Naţional cu cel puţin 30 de zile înaintea desfășurării ședinței AG, în cazul Adunărilor Generale Ordinare, şi cu cel puţin 7 zile, în cazul Adunărilor Generale Extraordinare. Convocarea efectivă este în atribuția Secretarului General, la propunerea președintelui Partidului sau a 50+1 din rândul membrilor Biroului Executiv Naţional sau 15% din numărul total al membrilor Consiliului Naţional sau 20% din totalul membrilor Partidului. Dacă, la prima convocare AG, nu se îndeplinește cvorumul necesar pentru a lua hotărâri valide, reconvocarea se va face cel mai târziu la 15 zile calendaristice de la data primei convocări, indicând data, ora și locul desfășurării acesteia și păstrând ordinea de zi indicată la prima convocare. La ședința AG reconvocată, hotărârile se vor lua cu jumătate plus unu din numărul total al voturilor celor prezenți. Hotărârile AG sunt obligatorii pentru toți membrii Partidului!
3. Atribuții: Adunarea Generală a Partidului are următoarele atribuţii:  
   • a) dezbate şi adoptă raportul Biroului Executiv Naţional;
   • b) adoptă și modifică programul politic, strategia de proiecte și programe de viitor ale Partidului şi ia orice alte măsuri pentru buna desfășurare a activității Partidului;
   • c) dezbate raportul financiar anual prezentat de către trezorierul Partidului şi acordă descărcare de gestiune pentru perioada dintre Adunările Generale;
   • d) alege sau revocă, prin vot secret, preşedintele Partidului, prim-vicepreședinții, vicepreşedinţii, secretarul general, precum şi membrii Consiliului Naţional, al Biroul Executiv Naţional şi al Comisiei Naţionale de Onoare, Disciplină şi Arbitraj;
   • e) aprobă și modifică Statutul sau Programul politic al Partidului, cu votul a cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor prezenţi;
   • f) hotărăşte, cu o majoritate de 2/3 din numărul delegaţilor prezenţi, fuziunea cu alte partide politice și desfiinţarea și dizolvarea Partidului.

ART. 28 CONSILIUL NAŢIONAL AL PARTIDULUI (CN)

1. Consiliul Naţional al Partidului este forul de conducere al partidului în intervalul dintre două Adunări Generale. Acesta se convoacă o dată pe an, în ședințe ordinare și, ori de câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare. Convocarea CN se face de către Biroul Executiv Național, la iniţiativa preşedintelui Partidului sau a jumătate plus unul din numărul total al membrilor BEN sau 15% din numărul membrilor CN. Data, locul de desfăşurare, proiectul ordinii de zi se stabilesc de către Biroul Executiv Naţional cu cel puţin 15 zile înaintea desfășurării ședinței, în cazul sesiunilor ordinare, şi cu cel puţin 24 de ore înainte, în cazul sesiunilor extraordinare. Propunerile pentru ordinea de zi pot veni din partea a 50+1 din rândul membrilor BEN, sau 15% din rândul membrilor CN, sau 20% din totalul membrilor activi ai Partidului.
2. Dacă la prima convocare nu se îndeplinește cvorumul necesar pentru a lua hotărâri valide, reconvocarea acesteia se va face la maximum 15 zile calendaristice de la data primei convocări, indicând data, ora și locul desfășurării și păstrând ordinea de zi indicată la prima convocare. La ședința Consiliului Național, reconvocată, hotărârile se vor lua cu jumătate plus unul din numărul total al voturilor celor prezenți. Hotărârile CN sunt obligatorii și executorii pentru toți membrii Partidului!
3. Consiliul Național al Partidului este condus de către un președinte ales din rândul membrilor CN pentru un mandat de 1 an și poate fi reales, prin vot secret, în urma evaluării activității sale de către CN. Comitetul executiv al CN este format din 5 membri, respectiv președintele CN și 4 membri aleși anual de CN. Consiliul Naţional se convocă o dată pe an și este format dintr-un număr de maximum 500 de membri, cu următoarea componenţă:  
   • a) membrii Biroului Executiv Naţional (BEN);
   • b) preşedinţii și vicepreședinții organizaţiilor județene și locale care îndeplinesc condiţiile de organizare stabilite în prezentul statut;
   • c) președinții și vicepreședinții organizațiilor speciale (organizația de tineret, organizația de femei, organizația de seniori și organizațiile profesionale);
   • d) membrii de onoare ai partidului; 
   • e) președintele și vicepreședintele Comitetului Românilor de Pretutindeni;
   • f) membrii partidului care îndeplinesc funcţia de deputat, senator, europarlamentar, ministru, secretar de stat, prefect, preşedinte al Consiliului Judeţean, primar şi viceprimar ai municipiilor, sectoarelor, oraşelor şi comunelor; 
   • g) membrii aleşi din partea organizaţiilor judeţene, potrivit normei de reprezentare stabilite de către Biroul Executiv Național;
   • h) persoanele alese sau numite din partea Partidului în autorități sau organisme politice și administrative interne și internaţionale. 
4. Atribuții: Consiliul Naţional are următoarele atribuţii:  
   • a) coordonează întreaga activitate a partidului între Adunările Generale;
   • b) creează un set de criterii pentru candidaţii la toate funcţiile de conducere ale Partidului;
   • c) dă avizul pentru candidaţi la funcţii naționale ale Partidului, cât şi la funcţiile publice, respectând criteriile stabilite; 
   • d) modifică și adoptă regulamentele de organizare și funcționare;
   • e) alege comisia de cenzori ai Partidului;
   • f) alege componența Comisiei Centrale de Contestaţii; 
   • g) atribuie calitatea de membru de onoare al Partidului, la propunerea preşedintelui Partidului sau a membrilor BEN al Partidului;
   • h) la propunerea BEN aprobă participarea Partidului la alianţe politice şi electorale; 
   • i) dezbate raportul Comisiei Centrale de Cenzori, acordă descărcare pentru execuţia bugetară şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor; 
   • j) alege conducerile naționale ale organizațiilor speciale și profesionale ale Partidului;
   • k) la propunerea BEN, alege președintele și conducerea Comitetului Românilor de Pretutindeni; 
   • l) la propunerea BEN, alege candidatul pentru funcţia de preşedinte al României. 
5. Şedinţele ordinare ale Consiliului Naţional trebuie convocate cu cel puţin 15 zile înainte de data desfăşurării acestora, iar cele extraordinare cu cel puţin 7 zile înainte. Convocarea se face de către preşedintele Partidului, sau de către 1/3 din numărul membrilor CN sau BEN. Aceleaşi termene trebuie respectate şi în ceea ce priveşte comunicarea ordinii de zi a şedinţelor.
6. Preşedintele CN conduce şedinţele Consiliului Naţional. Cu aprobarea Biroului Executiv Naţional, preşedintele Partidului, cât şi alţi membri, pot invita la şedinţele Consiliului Naţional şi alte persoane, fără ca acestea să aibă drept de vot.

ART. 29 BIROUL EXECUTIV NAȚIONAL (BEN)

1. Biroul Executiv Naţional este forul executiv al Partidului din România, având în componenţa sa un număr de minimum 15 persoane, care va include obligatoriu: preşedintele partidului, președintele executiv, după caz, prim vicepreşedinţii, vicepreşedinţii, secretarul general, secretarul general adjunct, trezorierul şef, trezorierul adjunct, liderii departamentelor şi structurilor organizaţionale cu atribuţii executive şi orice alt membru care este propus şi ales de către Adunarea Generală. Ședinţele BEN sunt prezidate prin rotaţie de către membrii acestuia, aleşi prin vot deschis la fiecare ședință. Biroul Executiv Naţional se întruneşte lunar, la convocarea preşedintelui Partidului sau la propunerea a 50+1 din numărul total al membrilor acestuia. Data, locul de desfăşurare a şedinţelor şi ordinea de zi se stabilesc de comun acord cu membrii acestuia și se anunţă de către secretarul general al partidului, cu cel puţin 3 zile înaintea desfășurării ședinței în cazul sesiunilor ordinare, şi cu cel puţin 24 de ore înainte, în cazul sesiunilor extraordinare. Dacă, la prima convocare, nu se îndeplinește cvorumul necesar pentru a lua hotărâri valide, reconvocarea acesteia se va face la maximum 7 zile calendaristice de la data primei convocări, indicând data, 16 ora și locul desfășurării și păstrând ordinea de zi indicată la prima convocare. La ședința BEN reconvocată, hotărârile se vor lua cu jumătate plus unul din numărul total al voturilor celor prezenți. Hotărârile BEN sunt obligatorii pentru toți membrii Partidului.
2. Membrilor BEN, care nu pot participa în mod fizic la şedinţele acestuia, li se permite să participe de la distanță folosind mijloacele actuale de comunicare media legal acceptate, iar votul exprimat pentru luarea deciziilor va fi valid prin mandatarea unui alt membru al BEN, prezent la ședință, în baza unei împuterniciri scrise şi transmise prin mijloacele electronice de comunicare legal acceptate, până la sfârşitul şedinţei! Absenţa nemotivată de la ședințele BEN nu este permisă mai mult de 3 ședințe pe an.
3. Biroul Executiv Naţional are următoarele atribuţii: 
   • a) conduce activitatea executivă curentă a Partidului între şedinţele Consiliului Naţional;
   • b) emite luări de poziţie privind evenimentele politice, sociale şi economice curente;
   • c) stabileşte atribuţiile fiecărui membru al Biroului Executiv Naţional;
   • d) numeşte purtătorul de cuvânt al Partidului;
   • e) coordonează activitatea Departamentelor de Politici, Programe şi Doctrină;
   • f) aprobă constituirea organizațiilor județene şi a organizaţiilor speciale şi a Comitetului Românilor de Pretutindeni;
   • g) validează sau invalidează alegerile forurilor de conducere ale organizaţiilor judeţene si constituirea organizațiilor județene pe baza criteriilor stabilite de către CN;
   • h) aprobă organigrama aparatului central, la propunerea secretarului general sau a membrilor Consiliului Național;
   • i) convoacă şi stabileşte data, locul, proiectul ordinii de zi a Adunării Generale, precum şi norma de reprezentare a delegaţilor;
   • j) aprobă listele de candidaturi propuse de BEJ, pentru Parlamentul României;
   • k) desemnează reprezentantul Partidului în cadrul Biroului Electoral Central;
   • l) conduce şi coordonează campaniile electorale pentru alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, numind şefii fiecăreia dintre aceste campanii electorale;
   • m) coordonează activitatea tuturor organizaţiilor, precum şi a grupurilor parlamentare;
   • n) desemnează liderii grupurilor parlamentare;
   • o) administrează resursele financiare şi materiale ale structurilor centrale;
   • p) elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli al Partidului, la propunerea trezorierului;
   • q) asigură informarea permanentă a organizaţiilor judeţene cu privire la activitate; 
   • r) negociază alianţe şi protocoale de colaborare cu alte formaţiuni politice, făcând propuneri în acest sens CN;
   • s) în caz de nevoie, propune Adunării Generale a Partidului reorganizarea Partidului; 17
   • t) iniţiază şi dezvoltă relaţii cu alte partide şi organizaţii din ţară şi străinătate;
   • u) hotărăşte, în cazul unor devieri grave de la orientarea politică şi programatică a Partidului, dizolvarea forurilor de conducere ale organizaţiilor locale şi judeţene, numind comisii interimare până la organizarea alegerilor;
   • v) nominalizează reprezentanţii Partidului în cadrul unor instituţii sau organizaţii, interne sau internaţionale;
   • w) decide în toate celelalte probleme care nu sunt stabilite prin Statut sau Regulamentele Partidului în competenţa unui alt organ al partidului.

ART. 30 PREŞEDINTELE PARTIDULUI

1. Preşedintele Partidului este garantul respectării principiilor Partidului, a doctrinei creştin-democrate, a programului şi a statutului Partidului. Acesta este ales, în urma depunerii unei moţiuni la CN prin secretariatul general, cu votul a jumătate plus unul din numărul total al membrilor Partidului prezenţi la Adunarea Generală convocată conform prezentului statut.
2. Preşedintele are următoarele atribuţii:  
   • a) reprezintă Partidul în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice din ţară şi din străinătate, precum şi în relaţiile cu alte partide sau organizaţii române sau străine;
   • b) convoacă şedinţele ordinare sau extraordinare ale forurilor de conducere a Partidului;
   • c) face declaraţii şi exprimă public, în numele Partidului, puncte de vedere privind evenimentele politice din ţară şi străinătate;
   • d) semnează documentele stabilite de legea electorală pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale; 
3. Preşedintele răspunde de activitatea sa politică şi de gestiunea administrativă în faţa Biroului Executiv Naţional, Consiliului Naţional şi a Adunării Generale a Partidului.
4. Suspendarea președintelui se face la propunerea unor membri BEN sau CN și cu votul a jumătate plus unul din membrii BEN sau CN. AG hotărăște demiterea sau anularea suspendării președintelui. În cazul suspendării președintelui, atribuțiile acestuia vor fi preluate cu caracter interimar de către unul dintre prim-vicepreședinţi, ales de către BEN.
5. La 30 de zile după demiterea președintelui, Adunarea Generală se va întruni în sesiune extraordinară pentru alegerea noului președinte.
6. Președintele își poate delega funcțiile, în întregime ori parțial, unui președinte executiv, prin procură, stabilind drepturile și eventualele limitări în ceea ce privește atribuțiile și drepturile de reprezentare. În cazul unei procuri cu caracter general, fără vreo mențiune specială, Președintele Executiv are aceleași drepturi ca și Președintele.
7. Președintele Executiv al Partidului are aceleași drepturi ca și Președintele Partidului în ceea ce privește activitatea și procedura de înființare a Partidului, precum și în cazul oricăror modificări ulterioare, care necesită înregistrarea acestora la instanța 18 judecătorească competentă sau la alte organe și/sau instituții, Partidul fiind legal reprezentant prin semnătura oricăruia dintre cei doi președinți.

SECȚIUNEA 2 -Forurile de conducere ale organizaţiilor judeţene

ART. 31 ADUNAREA GENERALĂ A FILIALELOR JUDEŢENE

1. Adunarea Generală a organizaţiilor judeţene este formată din totalitatea membrilor înscrişi în organizaţii sau reprezentanţii acestora, pe baza normei de reprezentare stabilite de către forurile de conducere naţională.
2. Adunarea Generală Judeţeană este alcătuită din:  
   • a) delegaţiile organizaţiilor şi grupurilor de iniţiativă locale, conform unei norme de reprezentare stabilite de Biroul Executiv Judeţean;
   • b) responsabilii grupurilor de iniţiativă din localităţile în care nu există organizaţii, dacă nu au nici un delegat ales;
   • c) membrii în funcţie ai Biroului Executiv Judeţean; 
3. Adunarea Generală Judeţeană are următoarele atribuţii:  
   • a) stabileşte măsurile de realizare la nivel judeţean a programului politic al Partidului;
   • b) alege şi revocă preşedintele şi membrii Biroului Executiv Judeţean;
   • c) dezbate raportul financiar pentru trecut, acordă descărcare de gestiune pentru execuţia bugetară şi adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor;
   • d) alege, prin vot secret, delegaţii la Adunarea Generală a Partidului şi membrii în Comisia Judeţeană de Onoare, Disciplină şi Arbitraj;
   • e) desemnează prin vot candidaţii pentru organele centrale ale Partidului.

ART. 32 BIROUL EXECUTIV JUDEŢEAN

1. Birourile Executive Judeţene sunt alese şi funcţionează după aceleaşi principii de conducere şi organizare ale Biroului Executiv Naţional, păstrând însă o structură organizatorică proporțională cu numărul membrilor acestora. Membrii birourilor trebuie să aibă domiciliul în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află organizaţia sau filiala respectivă.
2. Birourile Executive se întrunesc în şedinţe ordinare bilunare la convocarea preşedintelui biroului respectiv sau al unui număr de jumătate plus unul din numărul total al membrilor acestora. Birourile Executive se pot întruni şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la cererea preşedintelui Biroului Executiv, a cel puţin o treime din numărul membrilor săi sau a unui for de conducere superior.
3. Şedinţele Birourilor Executive sunt statutare dacă la ele participă majoritatea membrilor care le compun, iar hotărârile acestora se adoptă cu votul majorităţii membrilor acestora. Data, locul de desfăşurare a şedinţelor, proiectul ordinii de zi şi norma de reprezentare se stabilesc după caz și se anunţă de către Biroul Executiv 19 Judeţean sau Local, cu cel puţin 7 zile înaintea desfășurării ședinței, în cazul sesiunilor ordinare, şi cu cel puţin 24 de ore înainte, în cazul sesiunilor extraordinare. Dacă la prima convocare nu se îndeplinește cvorumul necesar pentru a lua hotărâri valide, reconvocarea acesteia se va face la maximum 7 zile calendaristice de la data primei convocări, indicând data, ora și locul desfășurării și păstrând ordinea de zi indicată la prima convocare. La ședințele BEJ sau BEL reconvocate, hotărârile se vor lua cu jumătate plus unul din numărul total al voturilor celor prezenți.
4. Biroul Executiv Judeţean este alcătuit din minimum 5-11 membri.
5. Preşedintele Consiliului Judeţean, prefectul şi primarul municipiului reşedinţă de judeţ fac parte din Biroul Executiv Judeţean, dacă sunt membri ai Partidului.
6. Biroul Executiv Judeţean are următoarele atribuţii:  
   • a) coordonează activitatea organizaţiilor locale şi a filialelor organizaţiilor speciale;
   • b) informează Biroul Executiv Naţional cu privire la evenimentele petrecute şi acţiunile desfăşurate pe plan judeţean, precum şi cu privire la problemele care depăşesc competenţele organizaţiei;
   • c) primeşte informări de la organizaţiile şi filialele componente cu privire la problemele cetăţenilor, le analizează şi le transmite mai departe autorităţilor publice competente în vederea soluţionării lor;
   • d) aprobă constituirea organizațiilor județene şi a organizaţiilor speciale şi a Comitetului Românilor de Pretutindeni;
   • e) validează sau invalidează alegerile pentru desemnarea forurilor de conducere ale organizaţiilor locale şi filialelor din cadrul organizaţiei judeţene respective;
   • f) asigură ţinerea evidenţei membrilor organizaţiei judeţene, pe care o transmite secretariatului general şi pe care trebuie să o actualizeze trimestrial;
   • g) stabileşte, conform normei de reprezentare, numărul de delegaţi la Adunarea Generală Judeţeană pentru fiecare organizaţie locală şi pentru fiecare grup de iniţiativă;
   • h) numeşte şeful campaniei electorale la nivel de judeţ; i) pune în aplicare strategia campaniilor electorale şi coordonează activitatea organizaţiilor locale în campania electorală;
   • j) administrează resursele financiare şi materiale ale organizaţiei judeţene;
   • k) elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli pe care îl supune aprobării Adunării Generale Judeţene;
   • l) dezvoltă relaţii cu organizaţiile altor formaţiuni politice sau civice, în concordanţă cu orientarea politică a Partidului, precum şi cu autorităţile publice locale sau judeţene;
   • m) aprobă candidaturile pentru alegerile locale propuse de către organizaţiile locale, putând să infirme un candidat sau să schimbe ordinea pe lista candidaţilor, în scopul unei cât mai bune reprezentări a Partidului în administraţia locală;
   • n) întocmeşte lista candidaţilor Partidului pentru Consiliul Judeţean şi pentru Parlamentul României, pe baza propunerilor transmise de organizaţiile locale; 20
   • o) face propuneri pentru numirea membrilor Partidului în funcţiile publice din administraţia locală;
   • p) stabileşte structura de personal angajat pentru necesităţile de funcţionare ale organizaţiei judeţene respective şi efectuează angajări şi concedieri;
   • q) judecă în primă instanţă abaterile disciplinare are membrilor din forurile de conducere ale Partidului de la nivel local şi judeţean. 
7. Biroul Executiv al Municipiului Bucureşti este compus din 13 membri. Şapte membri sunt aleşi de către Adunarea Generală a municipiului Bucureşti.
8. Preşedintele organizaţiei judeţene are următoarele atribuţii:  
   • a) reprezintă organizaţia în raporturile cu autorităţile publice şi cu terţii;
   • b) convoacă şi prezidează şedinţele Biroului Executiv Judeţean.

SECȚIUNEA 3 - Forurile de conducere a organizaţiilor locale

ART. 33 ADUNAREA GENERALĂ A ORGANIZAŢIILOR LOCALE

1. Adunarea Generală a organizaţiilor locale este formată din totalitatea membrilor înscrişi în organizaţie și are următoarele atribuţii:  
   • a) dezbate şi aprobă raportul BEL, analizează activitatea întregii organizaţii de la precedenta Adunare Generală şi aprobă direcţiile, strategiile şi programul de acţiune ale organizaţiei pentru viitor;
   • b) stabileşte măsurile de realizare a programului politic al Partidului, precum şi a hotărârilor forurilor judeţene şi centrale;
   • c) alege şi revocă preşedintele şi pe ceilalţi membri BEL;
   • d) dezbate raportul financiar pentru anul care a trecut, dă descărcare de gestiune financiară pentru execuţia bugetară şi adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor, în cazul organizaţiilor locale care au gestiune financiară;
   • e) aprobă listele cu candidaţi pentru alegerile locale propuse de către Birourile Executive Locale şi le supune spre validare Birourilor Executive Judeţene;
   • f) alege/desemnează delegaţi la Adunarea Generală Judeţeană.

ART. 34 BIROURILE EXECUTIVE LOCALE

1. Birourile executive locale sunt alese şi funcţionează după aceleaşi principii de conducere şi organizare ale Biroului Executiv Naţional, păstrând însă o structură organizatorică proporțională cu numărul membrilor acestora. Membrii birourilor executive teritoriale trebuie să aibă domiciliul în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află organizaţia sau filiala respectivă.
2. Birourile Executive se întrunesc în şedinţe ordinare bilunare la convocarea preşedintelui biroului respectiv sau al unui număr de jumătate plus unul din numărul total al membrilor acestora. Birourile Executive se pot întruni şi în şedinţe 21 extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la cererea preşedintelui Biroului Executiv, a cel puţin o treime din numărul membrilor săi sau a unui for de conducere superior.
3. Şedinţele Birourilor Executive sunt statutare dacă la ele participă majoritatea membrilor care le compun, iar hotărârile acestora se adoptă cu votul majorităţii membrilor acestora. Data, locul de desfăşurare a şedinţelor, proiectul ordinii de zi se stabilesc și se anunţă de către Biroul Executiv Judeţean şi/sau Local, cu cel puţin 7 zile înaintea desfășurării ședinței, în cazul sesiunilor ordinare, şi cu cel puţin 24 de ore înainte, în cazul sesiunilor extraordinare. Dacă la prima convocare nu se îndeplinește cvorumul necesar pentru a lua hotărâri valide, reconvocarea acesteia se va face la maximum 7 zile calendaristice de la data primei convocări, indicând data, ora și locul desfășurării și păstrând ordinea de zi indicată la prima convocare. La ședința BEJ sau BEL, reconvocate, hotărârile se vor lua cu jumătate plus unul din numărul total al voturilor celor prezenți.
4. Biroul Executiv Local este alcătuit dintr-un număr de 3-7 membri, în funcţie de mărimea organizaţiei. Biroul Executiv Local sau de Sector are următoarele atribuţii:  
   • a) decide în primă instanţă cu privire la cererile de înscriere în organizaţia locală respectivă;
   • b) ţine evidenţa membrilor organizaţiei şi urmăreşte încasarea cotizaţiilor şi a celorlalte contribuţii stabilite de organele competente ale Partidului;
   • c) judecă în primă instanţă abaterile disciplinare are membrilor organizaţiei, cu excepţia acelora care fac parte din Biroul Executiv Local; 
   • d) studiază problemele cetăţenilor, transmiţându-le autorităţilor locale în vederea soluţionării lor;
   • e) informează conducerea organizaţiei judeţene cu privire la problemele care depăşesc competenţa organizaţiei locale;
   • f) prezintă periodic rapoarte de activitate şi alte date solicitate de conducerea organizaţiei judeţene;
   • g) desemnează reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare din circumscripţiile locale;
   • h) organizează şi conduce campania electorală în aria sa de competenţă teritorială;
   • i) propune candidaturi pentru alegerile locale;
   • j) coordonează activitatea reprezentanţilor Partidului în structurile administraţiei publice locale;
   • k) asigură informarea Biroului Executiv Judeţean cu privire la evenimentele petrecute şi acţiunile desfăşurate pe plan local;
   • l) stabileşte structura de personal angajat pentru necesităţile de funcţionare ale organizaţiei locale respective şi efectuează angajări şi concedieri;
   • m) comunică Biroului Executiv Judeţean rezultatele alegerilor;
   • n) duce la îndeplinire deciziile şi hotărârile organelor de partid superioare ierarhic. 
5. Preşedintele organizaţiei locale are următoarele atribuţii:  
   • a) reprezintă organizaţia în raporturile cu autorităţile publice şi cu terţii; 22
   • b) convoacă şi prezidează şedinţele AG Locale și ale Biroului Executiv al organizaţiei. 

SECȚIUNEA 4 - Alegerea forurilor de conducere ale Partidului

ART. 35 ALEGEREA PREŞEDINŢILOR ŞI A BIROURILOR EXECUTIVE

1. Alegerea preşedinţilor şi a birourilor executive de la orice nivel se face pe baza depunerii de către candidați a unor oferte electorale interne / moţiuni individuale.
2. Moţiunea este oferta politică a candidatului la funcţia de preşedinte, susţinută de către un număr de membri propuşi de candidat să facă parte din viitoarea echipă de conducere a Biroului Executiv (Național, Județean sau Local).
3. Este declarată câştigătoare moţiunea care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate din numărul celor prezenți.
4. Dacă pentru nici o moţiune nu se întrunește majoritatea de voturi la primul scrutin, are loc un al doilea tur de scrutin, la care iau parte primele două moţiuni clasate. Este declarată câştigătoare moţiunea care a obţinut cele mai multe voturi.
5. Titularul moţiunii câştigătoare este declarat preşedinte. Ceilalţi membri ai echipei câştigătoare sunt declaraţi aleşi în cadrul Biroului Executiv.

CAPITOLUL V

ALTE STRUCTURI ORGANIZAŢIONALE ALE PARTIDULUI

ART. 36 SECRETARIATUL GENERAL

1. Secretariatul general al Partidului are următoarele atribuţii: 
   • a) asigură circulaţia rapidă a informaţiei între conducerea naţională şi organizaţii;
   • b) ţine evidenţa tuturor organizaţiilor şi a membrilor Partidului;
   • c) organizează şedinţele Consiliului Naţional şi ale Biroului Executiv Naţional;
   • d) verifică informaţiile din memoriile adresate conducerii centrale, informează conducerea centrală asupra acestora şi propune soluţii pentru rezolvarea lor;
   • e) evaluează activitatea membrilor Birourilor Executive Judeţene, pe baza grilei naţionale de evaluare;
   • f) îndeplineşte alte atribuţii încredinţate de forurile de conducere ale Partidului. 
2. Secretariatul general este condus de un secretar general, ales prin vot secret de către Adunarea Generală a Partidului. Regulamentele Partidului vor reglementa componenţa secretariatului general, modalitatea de desemnare a membrilor acestuia, precum şi alte aspecte referitoare la organizarea şi funcţionarea sa.

ART. 37 COMISIILE DE ONOARE, DISCIPLINĂ ŞI ARBITRAJ

1. Comisiile de Onoare, Disciplină şi Arbitraj sunt forurile jurisdicţionale şi de arbitraj ale Partidului, cu activitate permanentă, constituite atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean.
2. Comisiile de Onoare, Disciplină şi Arbitraj au următoarele atribuţii:  
   • a) soluţionează contestaţiile împotriva deciziilor sau hotărârilor de aplicare a sancţiunilor disciplinare;
   • b) soluţionează diferendele apărute între membrii Partidului, între aceştia şi conducerile organizaţiilor Partidului sau între diferitele foruri de conducere, care afectează onoarea şi prestigiul Partidului sau ale membrilor săi;
   • c) veghează la respectarea legilor, a statutului, a celorlalte acte interne ale Partidului, precum şi a normelor morale de comportament, informând forurile competente ale partidului cu privire la orice încălcare a acestora. 
3. Comisia Naţională de Onoare, Disciplină şi Arbitraj este alcătuită din 13 membri, aleşi pentru o perioadă de 4 ani de către Adunarea Generală a Partidului. Comisiile Judeţene de Onoare, Disciplină şi Arbitraj sunt alcătuite din 5 membri, aleşi pentru o perioadă de 4 ani de către Adunările Generale Judeţene. Membrii Comisiilor de Onoare, Disciplină şi Arbitraj nu pot face parte din nici un alt for sau structură de conducere a Partidului.
4. Comisiile de Onoare, Disciplină şi Arbitraj îşi desfăşoară activitatea în baza unui regulament adoptat de către Consiliul Naţional al Partidului.

ART. 38 COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAŢII

1. Comisia centrală de contestaţii este compusă din 7 membri aleşi pe o perioadă de 4 ani de către Consiliul Naţional al Partidului dintre membrii săi. Comisia este condusă de către un preşedinte, care este şi membru al Biroului Executiv Naţional, şi un vicepreşedinte.
2. Atribuţiile Comisiei centrale de contestaţii sunt următoarele:  
   • a) soluţionează contestaţiile împotriva neregulilor apărute în desfăşurarea alegerilor forurilor de conducere judeţene şi naţionale; 
   • b) soluţionează apelurile formulate împotriva modului în care Birourile Executive Judeţene au soluţionat contestaţiile referitoare la neregulile apărute în desfăşurarea alegerilor de la nivelul organizaţiilor sau filialelor din subordine. Hotărârile Comisiei sunt definitive şi se comunică atât contestatarului sau apelantului, cât şi organizaţiilor în cauză. 
3. Comisia îşi desfăşoară activitatea în complete de 3 membri, numiţi de către Preşedintele Comisiei. Hotărârile Comisiei sunt definitive şi se comunică atât contestatarului sau apelantului, cât şi organizaţiilor în cauză.

ART. 39 COMISIA CENTRALĂ DE CENZORI

1. Comisia centrală de cenzori este formată dintr-un preşedinte și trei membri. Comisia se poate constitui prin alegeri în cadrul Partidului.

ART. 40 DEPARTAMENTELE DE POLITICI, PROGRAME ŞI DOCTRINĂ

1. Comisia centrală de cenzori este formată dintr-un preşedinte și trei membri. Comisia se poate constitui prin alegeri în cadrul Partidului.

CAPITOLUL VI

PATRIMONIUL PARTIDULUI

ART. 41 GESTIONAREA PATRIMONIULUI

1. Gestionarea patrimoniului Partidului se face de către Biroul Executiv Naţional, Birourile Executive Judeţene şi de către organizaţiile locale care au gestiune proprie, în conformitate cu legislaţia în vigoare, prezentul statut şi cu regulamentul financiarcontabil al Partidului.
2. Partidul poate deţine în proprietate bunuri mobile şi imobile care sunt necesare desfăşurării activităţii sale specifice.
3. Operaţiunile de încasări şi plăţi ale Partidului se efectuează prin conturi în lei şi în valută, deschise la unităţi bancare cu sediul în România, potrivit legii.
4. Încadrarea salariaţilor şi remunerarea acestora se face cu respectarea legislaţiei în vigoare. Membrii Partidului care ocupă funcţii de conducere în Partid nu pot fi remuneraţi pentru această activitate.
5. Ziarele, revistele, publicaţiile, editurile şi posturile de radio-televiziune ale Partidului se bucură de autonomie administrativă şi financiară, dar nu de personalitate juridică distinctă de cea a Partidului.
6. Activitatea financiar-contabilă de la toate nivelurile este supusă controlului comisiilor de cenzori prevăzute în statut.
7. Trezorierul Partidului conduce departamentul financiar-contabil al Partidului.

ART. 42 SURSELE DE FINANŢARE ALE PARTIDULUI

1. Sursele de finanţare ale Partidului sunt următoarele:  
   • a) cotizaţiile şi contribuţiile membrilor;
   • b) donaţii şi legate;
   • c) venituri provenite din activităţi proprii;
   • d) subvenţii de la bugetul de stat;
   • e) alte surse, interne ori internaționale, potrivit legii. 
2. Membrii Partidului au obligaţia de a plăti, până cel târziu la sfârşit de trimestru, cotizaţiile stabilite de Birourile Executive Judeţene. Organizaţiile judeţene şi cea a municipiului Bucureşti, organizaţiile locale care au gestiune proprie şi Comitetul Românilor de Pretutindeni au obligaţia de a vărsa o cotă din cotizaţiile încasate către trezoreria Partidului. Această cotă este stabilită de Biroul Executiv Naţional.
3. Contribuţia reprezintă aportul în bani al membrilor Partidului care ocupă funcţii publice obţinute cu sprijinul Partidului. Plata ei este obligatorie, iar cuantumul este stabilit de către BEN în funcţie de veniturile obţinute de membru în funcţia publică.
4. Partidul, organizaţiile judeţene, ale municipiului Bucureşti şi organizaţiile locale care au gestiune proprie pot primi donaţii, sub formă de numerar ori de bunuri mobile sau imobile, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
5. Veniturile provenite din activităţi proprii vor fi utilizate conform hotărârilor Biroului Executiv Naţional sau, după caz, ale Birourilor Executive Judeţene sau Locale, dacă aceste organizaţii locale au gestiune proprie. 
6. Subvenţiile primite de la bugetul de stat vor fi utilizate conform hotărârilor Biroului Executiv Naţional, în condiţiile legii.

CAPITOLUL VII

DISPOZIŢII FINALE

ART. 43 ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII PARTIDULUI

1. Partidul îşi poate înceta activitatea prin una dintre următoarele modalităţi:  
   • a) autodizolvare, hotărâtă de Adunarea Generală a Partidului;
   • b) dizolvare, pronunţată pe cale judecătorească sau prin hotărâre a Curţii Constituţionale;
   • c) reorganizare sau fuziune prin absorbţie a Partidului de către o altă formaţiune politică;
   • d) în alte cazuri prevăzute de lege.

ART. 44 STATUTUL PARTIDULUI

1. Prevederile oricăror reglementări interne ale Partidului sunt nule de drept dacă încalcă prevederile legii sau ale prezentului statut.
2. Iniţiativa modificării Statutului sau a Programului politic aparţine Biroului Executiv Naţional al Partidului sau unui număr de cel puţin 10 Birouri Executive Judeţene.

ART. 45 ALIANŢELE ÎNCHEIATE DE PARTID

1. Dispoziţiile protocoalelor de alianţă încheiate de Partid sunt obligatorii pentru toţi membrii şi toate organizaţiile acestuia, precum şi pentru toate persoanele susţinute în funcţii publice de Partid, pe perioada existenţei alianţei. Alianţele se propun de către conducerea BEN şi se hotărăsc de către CN!

ART. 46. DISPOZIŢII FINALE

1. Prezentul Statut reglementează modul de organizare și de funcționare ale Partidului și intră în vigoare odată cu înregistrarea Partidului în Registrul Partidelor Politice pe baza sentinţei judecătoreşti definitive şi irevocabile, date de autoritatea competentă.
2. Modificarea Statutului se poate face în cadrul Adunării Generale a Partidului, în condițiile de cvorum și vot prevăzute în prezentul Statut.
3. Prevederile legale incidente, în special Legea partidelor politice, completează în mod corespunzător prevederile prezentului Statut.