O furtună se derulează în aceste zile în Europa, de la vest la est. Pe 12 iulie Macron a anunțat că până în septembrie toate cadrele medicale din Franța vor trebui să se vaccineze.
Italia a făcut același anunț.
La fel și Grecia. Ieri, 5.000 de greci au protestat împotriva obligativității vaccinării.
Macron a anunțat că obligativitatea vaccinării va putea fi impusă și cadrelor didactice și studenților.
Milioane de europeni deja au demonstrat, demonstrează și vor continua să demonstreze împotriva acestor decizii și decrete dictatoriale.
Deciziile acestea dovedesc șubrezimea instituțiilor statului de drept, a celor aferente sistemului democratic, al instituțiilor europene, dar mai ales a tribunalelor pentru protejarea libertăților constituționale.
Pare ireal ca statul să-și folosească pârghiile de constrângere, asemenea unei tiranii, pentru a supune cetățenii presupuși liberi unor proceduri riscante, imorale și extrem de agresive la adresa vieții personale a cetățenilor.
Cu ce autoritate impune Macron obligativitatea vaccinării? De unde decurge această autoritate? Este ea legitimă?
Întrebări fundamentale ca acestea sunt mai relevante azi decât în vremurile bune.
Constituția și libertățile constituționale ni le-am pus la dispoziție tocmai pentru vremuri grele, nu pentru vremuri bune. Adevăratul test al unei democrații este modul în care ea protejează drepturile constituționale în vremurile grele.
Coronavirusul a facilitat un regim de asuprire și constrângere fără precedent în Europa, în vremuri de pace.
Nu suntem în anii 30 ori 40, ci în 2021. An în care, spre deosebire de 1930 ori 1940, avem o Curte Europeană a Drepturilor Omului și o Convenție Europeană a Drepturilor Omului, adoptată în 1949.
La ce, efectiv, ne folosesc ele în aceste zile?
În toamnă sărbătorim 73 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului în 1948. Atât Convenția, cât și Declarația aveau ca obiectiv limitarea autoritarismului statului și transferul puterii politice din mâinile statului în mâinile cetățenilor. Anul 2021 e tocmai reversul anului 1948 și 1949.
În loc de progres facem pași înapoi.
Iată-ne că am trecut un prag extrem de periculos în aceste zile. Abuzăm și demonizăm cadrele medicale.
Ele sunt cea mai prețioasă resursă a României acestor zile.
Ele sunt mai inteligente și mai în temă decât majoritatea dintre noi când e vorba de COVID-19, vaccinuri, efectele negative, dar și informațiile în întregime contradictorii și confuze pe care ele le primesc și cu care sunt asaltați.
Nu există un catalog ori listă a opiniilor "corecte" privind coronavirusul și vaccinurile.
Opiniile oscilează de la zi la zi, fiind influențate de politic și interesele Big Pharma.
Cadrele medicale știu acest lucru și trebuie să le respectăm autonomia.
Argumentul că vaccinarea obligatorie a cadrelor medicale este necesară pentru a preveni răspândirea virusului e o nulitate.
O copilărie care trebuie să ne iasă din cap.
Gândirea strâmbă duce la decizii și politici strâmbe. Iată una dintre ele: cea a lui Macron.
Totalitarismul bate la ușa României și a Europei. E suspicios că toate guvernele Europei și mass media Europei sunt la unison privind vaccinările.
E suspicios că toate urmăresc, împreună, vaccinarea cu forța a cetățenilor.
E suspicios că toate citesc același discurs, de pe aceeași pagină, la unison.
Izul totalitar care decurge din aceste observații este evident.
Este sănătos, nu dăunător, pentru o democrație să fie suspicioasă față de orice afirmație care iese din gura politicienilor, dar mai ales atunci când toți politicienii rostesc aceleași afirmații și se plagiază unii pe alții.
Ne împotrivim obligativității vaccinărilor, iar în acest caz, al cadrelor medicale.
Avem multe lucruri de făcut. Poți contribui în multe feluri și în domenii de activitate diverse, în funcție de experiență și posibilități: zilnic sau săptămânal, minute sau ore, progresăm puțin câte puțin, dar sigur.
