Eric Zemmour și viitorul Europei 

Mulți dintre români au auzit deja de Eric Zemmour, candidatul de dreapta la alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.

Unde se poziționează candidatul privind valorile și creștinismul? Surprinzător, într-o zonă favorabilă.

Prima dată am postat un comentariu despre Zemmour în 2019 la europarlamentare. Redau astăzi același comentariu, având în vedere că Zemmour e peste tot în presă în aceste zile de sfârșit de an. Comentariul a fost inițial publicat în aprilie 2019 : 

Eric Zemmour

Am dat însă și peste două excepții notabile. Prima e istoricul francez Eric Zemmour. Zemmour nu e creștin, ci un evreu laicizat care însă vede în renașterea spirituală și culturală a Franței singura modalitate care ar putea asigura Franței revenirea la statutul de putere globală și influentă intelectual.

Afirmațiile și pozițiile directe ale lui Zemmour i-au făcut mulți dușmani, fiind chiar amendat de către versiunea franceza a CNCD-ului românesc.

El refuză să folosească limbajul transgenderist care devine tot mai la moda în Franța, și e mereu acuzat că "insultă" musulmanii și "incită la ură".

Cu toate acestea, la ora actuală Zemmour are cea mai mare audiență intelectuală din Franța.

Scrie volume masive despre trecutul Franței, iar în discursurile lui accentuează inabilitatea Franței de a asimila migranții, cât și lipsa de bunăvoință a migranților de a se integra în societatea franceză.

Spre deosebire de trecut, migranții ultimelor decenii, zice Zemmour, nu doresc să-și asume identitatea franceză.

Același fenomen, adaugă el, se petrece și la nivel european: migranții nu vor să fie asimilați, ci vor să-și creeze micuțe state care să înlocuiască, în timp, europenii înrădăcinați în spațiul geografic și cultural numit Europa.

Până recent Franța a putut asimila imigranții, dar în ultimele decenii asimilarea e privită ca ceva negativ în cultura europeană.

Cartea cea mai influentă pe care Zemmour a publicat-o datează din 2014, cu titlul French Suicide ("Suicidul francez"), în care încearcă să identifice cauzele primordiale ale declinului Franței.

Cauza primordială, zice el, e anihilarea "structurilor sociale tradiționale" de către societatea modernă și secularism, în mod special după 1968.

Individul a fost elevat deasupra familiei, zice el, iar feminismul a feminizat societatea în așa măsură încât structurile familiei au fost subminate.

Suicidul francez a devenit un succes extraordinar. Au fost vândute 500.000 de copii ale cărții, uneori câte 6.000 de copii pe zi.

Ce rețetă propune Zemmour pentru renașterea Franței? Reînvigorarea "culturii catolice" în Franța.

Zemmour e mândru, în sensul acesta, că, în ciuda faptului că e evreu născut în Maroc, el, frații și surorile lui și rudeniile lui, odată ajunși în Franța, au adoptat nume creștine și s-au educat în școli catolice fără a se simți ofensați ori deranjați de creștinism ori catolicismul francez.

Celor interesați de perspectivele lui Zemmour le sugerez un dosar masiv despre el publicat în New York Times Magazine în februarie.

Imagine preluata de pe : timesofisrael.com