În ultimele decenii, democrația s-a impus ca model politic și social în lume ca urmare a evoluției politice și economice globale. Și România s-a aflat sub incidența acestui fapt în contextul prăbușirii statelor totalitare din Europa de Est.
Astfel după căderea regimului dictatorial communist din România în decembrie 1989, în societatea noastră s-au produs profunde schimbări politice, economice și sociale de netăgăduit.
Startul tranziției a fost mult mai dificil în România decât în alte state ex-socialiste central europene , datorită decalajelor istorice și a traumelor sociale cauzate de ororile comunismului.
Tranziția spre democrația funcțională și economia de piață a fost prelungită și dureroasă. Primul deceniu a fost marcat de prăbușirea economiei prin distrugerea industriei si a agriculturii consecință a eșecului reformelor economice.
Procesul apropierii României de structurile europene si euro-atlantice s-a concretizat prin aderarea la NATO în martie 2004 si aderarea la UE in 2007, aderare care din păcate ne-a fost prezentată de politicieni ca un obiectiv, nu ca un mijloc prin care, făcând parte dintr-o organizație internațională să negociezi pentru interesul național și să creezi un proiect de dezvoltare cu sprijinul acesteia.
De 30 de ani România se află într-o prelungită perioadă de tranziție datorată incapacității societății românești și a factorului politic de a-și însuși principiile și valorile democrației și a instituțiilor sale, ajungându-se la un fel de democrație originală.
Astfel tânăra democrație românească încă șubredă, subminată de interesele partinice ale unei clase politice precare și corupte, străină interesului național chiar ostilă, a condus la scăderea încrederii cetățenilor în structurile politice, manifestată printr-o evidentă apatie civică și neparticipare masivă la procesul electoral.
Deși s-au făcut progrese pe plan economic, totuși România actuală este într-o situație dramatică care nici măcar nu e percepută ca atare. Societatea este într-o continuă degradare morală și spirituală, populația țării a scăzut cu aproximativ 20% mai ales prin emigrare, polarizarea socială și economică în creștere, înstrăinarea resurselor naturale și energetice ale țării, politica greșită de împrumuturi a îndatorat țara.
Clasa de mijloc lipsește aproape cu desăvârșire. Jumătate din populație trăiește în mediul rural, dar România importă 80% din alimentele pe care le consumă. România nu are industrie, agricultură, turism și infrastructură. Statul corupt cu o birocrație supradimensionată și incompetentă favorizează capitalul speculativ a acelora asa ziși investitori strategici.
Asistăm la o profundă criză de identitate si pierdere a reperelor morale crescând numărul celor care nu le mai pasă de trecutul și tradițiile țării care-si neagă rădăcinile, care nu-și găsesc rostul în România actuală și nu sunt interesați de viitorul ei.
Am ajuns la situația în care un fost președinte al României a spus că România este condusă de un stat paralel mafiot, iar actualul președinte a recunoscut că România este un stat eșuat.
Totuși România deține un capital natural superior multor țări membre UE, și are nevoie de o economie civică bazată pe micii întreprinzători și producători , care pot forma o clasă de mijloc prosperă și de un sistem educațional de remoralizare si reprofesionalizare a societății.
Speranța noastră este într-o renaștere autentică și înfăptuirea unui proiect de țară realist prin care să reclădim România, să ne guvernăm singuri țara, stăpâni la noi acasă. Șansa noastră este să ne întoarcem cu adevărat la valorile creștine și la rădăcinile noastre tradiționale care reprezintă o civilizație în sine.
Cred că există în această țară oameni de caracter capabili să guverneze România, astfel încât nici un cetățean al acestei țări să nu mai fie nevoit a-și părăsi țara, iar cei care au plecat sa poată să se întoarcă acasă. Să consolideze democrația, statul de drept economia de piață, să obțină câștigarea demnității și a statutului de partener egal si respectat in rândul membrilor UE.
Autor : Dinu Indries ARN
Avem multe lucruri de făcut. Poți contribui în multe feluri și în domenii de activitate diverse, în funcție de experiență și posibilități: zilnic sau săptămânal, minute sau ore, progresăm puțin câte puțin, dar sigur.