Oamenii generației noastre aspiră să nu mai fie ființe umane. Nu mai doresc să fie "un suflet viu", ci o "creatură nouă" desemnată de ei înșiși și cu o inteligență autonomă. Aspiră la eternitate, dar într-o formă diferită de cea cunoscută nouă.
Unii oameni doresc să fie pe jumătate roboți și pe jumătate ființe umane. Alții doresc să se transforme în întregime din ființe umane în roboți, adică în ființe transumane. Iar alții aspiră să fie pe jumătate oameni și pe jumătate animale.
Există un numitor comun la acest mod de gândire. Omul se crede stăpân pe tehnologia pe care a produs-o și crede că o poate folosi nu doar pentru a ne ajuta să confruntăm vicisitudinile vieții, ci și pentru a ne reconfigura în întregime ca ființe umane. Gândirea evoluționistă are ceva de-a face cu aceste aspirații.
Evoluționiștii ne spun că evoluția ființei umane a intrat într-o fază nouă, din una naturală într-una artificială. Dacă, zic ei, evoluția naturală era propulsată de legile naturii, evoluția artificială este propulsată de tehnologie. Iar dacă evoluția naturală a ținut vreme de "milioane" ori "miliarde de ani", evoluția artificială se produce sub ochii noștri în pas cu evoluția tehnologiei.
Evoluționiștilor zilelor noastre le lipsește răbdarea, iar dorința de a fi animal izvorăște tot din gândirea evoluționistă: omul este animal, nu ființă umană, iar evoluția lui ca animal poate fi stimulată tot prin intermediul tehnologiei.
Lucrurile pe care le scriu astăzi nu sunt glume. Sunt adevăruri. De zeci de ani vedem articole cu titluri bizare dar le ignorăm, gândindu-ne că este vorba de povești și nu lucruri reale, ori idei bizare care niciodată nu vor deveni realitate.
Celor sceptici le ofer un articol publicat săptămâna trecută în Nature. El are un titlu nu doar bizar, ci și indicativ privind modul de gândire putred al celor care aspiră să devină animale: First monkey - human embryos reignite debate over hybrid animals / Primii embrioni maimuță-ființă umană readuc în discuție dezbaterea privind animalele hybride.
Pentru prima dată în istorie oameni de știință din California au creat embrioni de maimuță care conțin celule umane. Unii embrioni au supraviețuit 19 ore. În trecut s-au creat embrioni pe jumătate șoareci și pe jumătate ființe umane, și embrioni pe jumătate porci și jumătate ființe umane.
Din nefericire, nu există interdicții legale clare ori stringente pentru astfel de experimente. În 2019, Japonia a alocat fonduri publice pentru astfel de experimente, iar la ora actuală există o competiție globală privind fuziunea celulelor umane cu celulele de animale, între Marea Britanie, SUA și Japonia.
La ce ar putea folosi astfel de experimente? Oamenii de știință ne spun că ele pot facilita producerea de medicamente noi. Îngrijorează, în primul rând, gândirea și sistemul ideologic din spatele acestor experimente, nu scopul declarativ al experimentelor. Competiția va cauza, în timp, scăparea de sub control a acestor experimente, iar rezultatele vor pute fi chiar o amenințare la supraviețuirea speciei umane.
Avem multe lucruri de făcut. Poți contribui în multe feluri și în domenii de activitate diverse, în funcție de experiență și posibilități: zilnic sau săptămânal, minute sau ore, progresăm puțin câte puțin, dar sigur.
