Nu mică mi-a fost nedumerirea la începutul săptămânii când PSD a propus de la tribuna Parlamentului o structură politică a cărei idee am lansat-o în spațiul public din partea ARN sâmbătă, 9 februarie.
Într-un dialog maratonic cu cei de la Forumul Civic am fost întrebat ce ar putea face ARN pentru diaspora când va ajunge la guvernare.
Am spus clar și direct că ARN va iniția formarea unui grup inter-instituțional de intervenție rapidă pentru sprijinirea familiilor din diaspora ale căror copii sunt luați de către autorități din diferite motive.
Menționam, de asemenea, că România are această obligație și pentru că pe ultimele pagini ale pașapoartelor noastre ne spune că protejează cetățenii români din străinătate.
În cazul Familiei Furdui sau a Herminei Gheorghe copiii sunt cetățeni români și încă rămân separați de părinții lor care sunt și ei tot cetățeni români.
PSD a lansat ideea unei "structuri inter-instuituționale și inter-guvernamentale" exact cu acest scop, fiind exact ceea ce ARN deja a lansat în spațiul public acum o săptămână.
Din nefericire, ARN nu este în Parlament unde am putea lansa idei și proiecte ca acestea. Nu mi se pare o coincidență că PSD a lansat aceeași idee acum.
Putea să o facă din 2015 când a apărut primul caz, acela al Familiei Bodnariu, până acum o săptămână.
Solicit respect pentru aceia dintre noi care nu suntem în Parlament, dar gândim proiecte care sa vină în sprijinul vostru, al cetățenilor.
Nu este drept ca proiectele noastre să fie asumate de cei care deja sunt în interior făcându-și în acest fel capital politic pe seama altora.
Avem multe lucruri de făcut. Poți contribui în multe feluri și în domenii de activitate diverse, în funcție de experiență și posibilități: zilnic sau săptămânal, minute sau ore, progresăm puțin câte puțin, dar sigur.
