Statul neo-marxist sugerează emiterea de licențe pentru a fi părinte
Unul dintre cele mai radicale și îngrijorătoare comentarii pe care l-am citit vreodată a fost publicat pe 10 noiembrie în publicația conservatoare The Federalist.
Autoarea face un rezumat al unei idei bizare apărute cu patru sau mai multe decenii în urmă și care în ultimii ani începe să prindă tracțiune.
Articolul este intitulat: If the Left ends parental rights you might need a license to raise your own child (Dacă stânga "progresistă" abrogă drepturile parentale vei avea nevoie de licență să-ți crești proprii copiii)
Este ideea ca statul să emită nu doar licențe de căsătorie viitorilor soți, dar și licența de a deveni părinți. Corect: licența pentru ca soția și soțul, mama și tatăl, să-și poată crește proprii copii.
Dacă statul decide că părinții nu sunt capabili de a-și crește copiii, aceștia vor fi dați persoanelor licențiate de stat pentru a-i crește.
Ideea aceasta nu este doar bizară, ci și o nebunie care reprezintă denaturarea rapidă a gândirii seculare privind familia, căsătoria și drepturile părinților de a-și crește proprii copii.
Materialul publicat de Federalist pe 15 noiembrie a fost tradus în limba română de dna Eliza Voicu (ARN Spania). Îi mulțumim.
Postăm materialul în două părți.
Dacă Stânga pune capăt drepturilor părintești, s-ar putea să ai nevoie de licență pentru a-ți crește propriul copil (Modul în care stângiștii construiesc cadrul pentru „Licențele Parentale)”
Articol scris de Stella Morabito, 10 Noiembrie, 2021
Părinții sunt acum mai conștienți ca niciodată că dreptul lor de a-și crește proprii copii este în pericol.
Își dau seama însă, în egală măsură, de o serie de alte tendințe îngrijorătoare în educația publică.
O programă extremistă de educație sexuală care include pornografia și promovează transsexualitatea.
Instruirea în învățarea socială și emoțională (SEL) le spune copiilor exact cum ar trebui să se simtă și cum ar trebui să se raporteze la ceilalți, în timp ce folosesc extragerea invazivă de date pentru a colecta informații psiho-sociale despre ei.
Masca și vaccinul împotriva COVID-19 sunt un alt punct de dispută. Toate aceste directive defraudează rolul părinților de îndrumători emoționali și morali ai copiilor lor.
Licențierea părinților de a fi părinți
Părinții ar trebui să se întrebe: Ce urmează? Dacă aceste tendințe sunt scăpate de sub control, cred că răspunsul ar putea fi acordarea de licențe de stat pentru părinți.
Inginerii sociali și-ar dori cu siguranță să vadă o legislație care să permită statului să evalueze "aptitudinile" părinților, și care să decidă dacă oamenii își pot crește singuri copiii.
Dar nu veți vedea politicieni sau consilii școlare de stânga vorbind în mod deschis despre astfel de licențe. Nu este momentul potrivit, mai cu seamă în urma alegerilor recente.
Ideea este consemnată deocamdată în articole de revistă și în unele discuții academice. Dar să nu uităm că transsexualitatea a fost cândva luată în râs ca fiind o noțiune academică ciudată înainte de a da năvală în redacții, apoi în sălile de clasă și în bibliotecile publice.
Profesorul de etică Hugh LaFollette a expus această idee într-un articol academic din 1980 intitulat "Licensing Parents" („Părinți cu Licență”).
Ideea de bază este că toți părinții biologici ar trebui să treacă prin același tip de proces care li se cere părinților adoptivi, cum ar fi interviuri, teste psihologice, vizite la domiciliu.
Teoria lui este că reglementarea paternității prin acordarea de licențe de stat ar maximiza competența parentală și ar minimiza potențialul de abuz asupra copiilor.
El se bazează în mare măsură pe o analogie care compară licențierea părinților cu licențele necesare pentru a practica medicina sau avocatura și chiar pentru a conduce o mașină.
Argumentul lui LaFollette vine cu mare greutate. El susține că procesul ar putea fi cât mai puțin intruziv și că am putea avea încredere că majoritatea birocraților nu vor fi părtinitori în acordarea licențelor.
Dar, susține el, problema este prezumția că părinții biologici au un control natural asupra copiilor lor.
El spune că ar trebui să respingem această ipoteză, deoarece tratează copiii ca pe o proprietate.
Dar, în același timp, nu neagă faptul că autorizarea părinților ar trata, în esență, toți copiii ca fiind proprietatea statului.
Avem multe lucruri de făcut. Poți contribui în multe feluri și în domenii de activitate diverse, în funcție de experiență și posibilități: zilnic sau săptămânal, minute sau ore, progresăm puțin câte puțin, dar sigur.
